Terebentina: beneficii și contraindicații

Duminică, 31.08.2025

Terebentina este una dintre substanțele naturale cu o istorie îndelungată în medicina tradițională și aplicațiile industriale. De-a lungul secolelor, această substanță a fost folosită în diverse scopuri terapeutice, de la tratarea afecțiunilor respiratorii până la aplicațiile externe pentru dureri musculare. Cu toate acestea, terebentina prezintă și riscuri semnificative care trebuie luate în considerare. Vom vorbi în continuare despre proprietățile acestei substanțe, dar și cum trebuie folosită terebentina pentru a evita problemele de sănătate.

Ce este terebentina

Terebentina este o substanță naturală obținută prin distilarea rășinii de la diverse specii de conifere, în principal pin, molid și brad. Această substanță se prezintă sub forma unui lichid incolor sau ușor gălbui, cu un miros caracteristic puternic și penetrant.

Din punct de vedere chimic, terebentina este o amestec complex de compuși organici, în principal monoterpene, dintre care cei mai importanți sunt alfa-pinenul și beta-pinenul. Procesul de obținere implică colectarea rășinii de la copacii de conifere, urmată de distilarea acestei rășini pentru a separa terebentina.

Există mai multe tipuri de terebentină, în funcție de sursa din care este obținută:

terebentina de pin - cea mai comună și utilizată în aplicații medicinale tradiționale
terebentina de brad - cunoscută pentru proprietățile sale mai blânde
terebentina de molid - apreciată pentru puritatea sa.

Fiecare tip are o compoziție ușor diferită de monoterpene și poate avea efecte variate asupra organismului.

În general, se folosește ulei de terebentină, care se aplică pe piele pentru dureri articulare, dureri musculare, dureri nervoase și dureri de dinți. De asemenea, oamenii inhalează vaporii de ulei de terebentină pentru a reduce congestia toracică care însoțește unele boli pulmonare.

În alimente și băuturi, uleiul de terebentină distilat este utilizat ca aromă, iar în industria prelucrătoare este utilizat în săpun și cosmetice, precum și ca solvent pentru vopsele.

Ce beneficii are terebentina

Medicina tradițională atribuie terebentinei mai multe beneficii terapeutice, care au fost observate și documentate pe parcursul unei utilizări îndelungate.

Iată cum este folosită terebentina, cu mențiunea că nu există suficiente dovezi științifice pentru a confirma multe dintre aceste beneficii:

Barbat cu durere de dinti — Sursa foto: Pixabay.com

1. Dureri de dinți (aplicare locală pe piele). Terebentina, folosită sub formă de unguente sau comprese, are proprietăți ușor analgezice și antiseptice. Aplicată local în zona maxilarului (nu direct pe dinte!), poate calma temporar durerea de dinți prin stimularea circulației și prin efectul său iritant ușor asupra pielii, care distrage nervii de la durerea principală (fenomen cunoscut ca „contrairitație”).

2. Dureri articulare, musculare și nervoase (aplicare pe piele). Terebentina stimulează circulația locală prin producerea unei senzații de căldură la nivelul pielii. Acest efect poate:

- Reduce rigiditatea articulară și disconfortul din artrite sau reumatism.

- Calma durerile musculare prin relaxarea fibrelor tensionate.

- Ameliora unele dureri nervoase superficiale, prin efectul de distragere și stimulare circulatorie.

3. Probleme pulmonare (inhalare). Sub formă de vapori, terebentina a fost folosită istoric ca remediu pentru afecțiuni respiratorii. Inhalarea controlată poate fluidiza secrețiile bronșice, ajutând la expectorație și, de asemenea, poate descongestiona căile respiratorii printr-un efect ușor antiseptic. Datorită acestor proprietăți, terebentina era utilizată în tuse cronică, bronșite sau congestie pulmonară. Totuși, inhalarea trebuie făcută cu mare precauție, deoarece dozele mari pot fi toxice.

4. Alte afecțiuni. Pe lângă utilizările de mai sus, terebentina a fost asociată cu o serie de beneficii tradiționale:

- Stimulent general - se credea că revigorează circulația și metabolismul.

- Efect antiseptic - terebentina a fost folosită în trecut pentru dezinfectarea rănilor minore.

- Băi terapeutice cu terebentină - acestea au fost utilizate pentru stimularea imunității, reducerea oboselii și relaxarea mușchilor. Terebentina a fost utilizată experimental și în băi pentru tratamentul sclerozei diseminate și al disfuncției sexuale, cu toate acestea, datele sunt limitate, iar siguranța și eficacitatea nu au fost stabilite.

- Uz veterinar - în anumite tratamente pentru animale, ca antiseptic sau pentru stimularea circulației.

De asemenea, terebentina este folosită în unele cazuri pentru efectele sale antiparazitare, în special în tratamentul miazei.

Cum acționează terebentina

Mecanismele de acțiune ale terebentinei sunt complexe și implică mai multe căi biochimice. La nivel respirator, monoterpenele din compoziția sa acționează prin stimularea glandelor bronșice și prin creșterea activității cililor respiratori, ceea ce facilitează expectorația. Acești compuși pot fi absorbiți prin inhalație și ajung rapid la nivelul plămânilor, unde exercită efectele lor terapeutice.

La aplicarea externă, terebentina penetrează prin stratul cornos al pielii datorită naturii sale lipofile, ajungând la nivelul țesuturilor subcutanate unde poate exercita efecte anti-inflamatorii și analgesice locale.

Din punct de vedere farmacologic, terebentina poate influența diverse enzime și receptori celulari. Monoterpenele pot modula activitatea unor canale ionice și pot interfera cu sinteza unor mediatori inflamatori. La nivel sistemic, când este absorbită, terebentina se metabolizează în ficat prin procese de oxidare, iar metaboliții săi sunt eliminați prin urină și respirație. Această metabolizare poate solicita considerabil sistemele de detoxifiere hepatice, motiv pentru care utilizarea trebuie să fie foarte precaută.

Terebentina: riscuri și complicații

Deși terebentina are o istorie lungă în medicina tradițională, utilizarea ei implică riscuri semnificative care nu trebuie subestimate. Din acest motiv, azi este folosită mai rar în scopuri medicale și doar în produse topice controlate.

Barbat cu durere de burta — Sursa foto: Vecteezy.com

Unul dintre cele mai grave pericole asociate cu folosirea terebentinei este toxicitatea sa sistemică, care poate apărea chiar în doze relativ mici. Ingerarea terebentinei poate provoca iritații severe ale tractului gastrointestinal, vărsături, diaree și dureri abdominale intense. În cazuri mai grave, poate apărea depresia sistemului nervos central, convulsii și chiar comă.

La nivel respirator, inhalarea vaporilor de terebentină în concentrații mari poate cauza iritația căilor respiratorii, tuse severă, dificultăți respiratorii și edeme pulmonare. Expunerea cronică poate duce la sensibilizare respiratorie și la dezvoltarea astmului ocupațional. Contactul direct cu pielea poate provoca dermatite de contact, iritații, arsuri chimice și reacții alergice severe.

Terebentina prezintă contraindicații importante pentru anumite categorii de persoane. Este complet interzisă femeilor gravide și care alăptează, copiilor sub 12 ani și persoanelor cu afecțiuni hepatice sau renale. De asemenea, persoanele cu antecedente de convulsii, astm sau alte afecțiuni respiratorii cronice trebuie să evite complet utilizarea acestei substanțe. Interacțiunile cu medicamentele sunt, de asemenea, o preocupare, terebentina putând modifica metabolismul altor substanțe și putând intensifica efectele anumitor medicamente sedative.

Așadar, terebentina este o substanță fascinantă cu o bogată istorie în medicina tradițională, având proprietăți terapeutice recunoscute de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, utilizarea sa în epoca modernă necesită o abordare extrem de precaută și informată, întrucât riscurile asociate pot fi grave și chiar fatale în anumite circumstanțe. Beneficiile potențiale, deși reale, trebuie întotdeauna cântărite față de riscurile semnificative și de disponibilitatea alternativelor mai sigure și mai bine documentate științific. Utilizarea pe cont propriu, fără supraveghere medicală este deosebit de periculoasă.

Vezi si