Efecte secundare nedorite ale medicamentelor antibiotice și cum le poți preveni

Efecte secundare nedorite ale medicamentelor antibiotice și cum le poți preveni

Andreea Constantin

Antibioticele sunt medicamentele utilizate pentru a trata infecțiile bacteriene. În funcție de tipul lor, acestea pot ucide bacteriile sau pot împiedica reproducerea lor, permițând sistemului imunitar al organismului să le elimine. Deși sunt necesare în tratarea a numeroase boli, antibioticele pot provoca reacții secundare diverse, care pot varia de la tulburări gastrice la infecții vaginale. Descoperă mai jos care sunt efectele secundare nedorite ale antibioticelor și cum le poți gestiona în mod eficient.

Cele mai frecvente efecte secundare ale antibioticelor

Ca toate medicamentele, antibioticele au unele efecte nedorite, care variază în funcție de tipul lor. Unele efecte secundare pot fi temporare și ușoare, de exemplu, diareea, însă altele pot fi severe, ca alergiile. De exemplu, penicilinele sunt antibiotice cu o toxicitate redusă, iar din acest motiv pot fi prescrise frecvent pentru a trata o serie de boli. Alte antibiotice sunt toxice pentru ficat sau rinichi, iar situația se poate agrava dacă pacientul este imunodeprimat ori are o anumită stare fiziologică, de exemplu, este în vârstă. 

Tulburările digestive

Antibioticele influențează în două moduri activitatea tractului digestiv. Pe de o parte, pot să afecteze funcționarea sistemului digestiv, provocând greață, vărsături și/ sau diaree. Pe de altă parte, perturbă flora intestinală, provocând dureri de stomac, diaree sau balonare. În general, tulburările digestive apar imediat sau la câteva zile de la debutul tratamentului cu antibiotice. Pentru a preveni tulburările intestinale, este recomandată administrarea în paralel de suplimente alimentare cu probiotice. Acestea ajută la reglarea sistemului digestiv și la repopularea lui cu bacterii “bune”.

Candidoza

Tratamentul cu antibiotice poate să afecteze și flora bucală sau vaginală, în aceeași măsură ca cea intestinală. Distrugerea bacteriilor bune din floră duce la proliferarea ciupercilor precum Candida albicans. Aceasta trăiește în mod normal pe piele, în cavitatea orală, gât, intestine și vagin, dar poate să devină patogenă în momentul în care se dezvoltă necontrolat. Infecțiile cu Candida albicans se pot dezvolta în gură (afte bucale sau candidoza orala) sau în vagin. De obicei, medicul care prescrie antibiotice poate să combine acest tratament cu unul antifungic. 

Reacțiile alergice

Unele antibiotice pot provoca la anumite persoane reacții alergice diverse. Sistemul imunitar percepe antibioticul drept o substanță agresivă și reacționează exagerat. Reacțiile alergice pot viza absolut toate organele și se pot manifesta prin simptome ca:

  • mâncărimi
  • urticarie
  • edemul Quincke
  • șoc anafilactic. 

Este necesar ca, la apariția oricărui simptom, tratamentul cu antibiotice să fie oprit. Cel mai grav este șocul anafilactic, ce necesită tratament de urgență cu epinefrină sau o vizită extrem de rapidă la camera de gardă, pentru că poate pune viața bolnavului în pericol.

Bolnavii trebuie să le spună medicilor dacă sunt alergici la un anumit antibiotic și să descrie reacția lor anterioară când au primit tratament cu acel medicament. Persoanele care au făcut alergie gravă la un anumit antibiotic vor reacționa similar și la un antibiotic înrudit. 

Fotosensibilizarea

Unele familii de antibiotice, precum ciclinele și chinolonele, pot să provoace reacții de fotosensibilizare. De aceea este recomandată evitarea expunerii la razele UV în timpul tratamentului. 

Oboseala accentuată

Medicii indică faptul că starea de oboseală este normală în timpul tratamentului cu antibiotice. Însă starea nu este provocată de medicamentele în sine, ci de infecția care a afectat organismul. Specialiștii atrag atenția că nu este recomandată întreruperea tratamentului din acest motiv. 

Cum să limitezi efectele secundare ale antibioticelor

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl faci este să iei antibiotice doar dacă ți le-a prescris un medic. 

De asemenea, pentru a limita efectele secundare nedorite și a crește eficiența tratamentului, este important să respecți timpul și modul de administrare indicate pe rețetă, precum și dozele. În funcție de moleculele pe care le conțin, unele antibiotice se iau în timpul, înaintea sau între mese, în timp ce pentru altele nu contează acest aspect. 

În plus, este indicat să iei suplimente cu probiotice mai ales dacă ai avut simptome neplăcute anterior. Medicii spun că este nevoie de minimum trei luni pentru ca flora intestinală să se refacă după un tratament cu antibiotice. 

Medicamente esențiale în lupta cu infecțiile bacteriene, antibioticele trebuie să fie administrate doar conform recomandărilor medicului, care îți poate indica și măsurile de prevenire a diverselor reacții secundare provocate de acestea.

Surse foto: Freepik.com

Articolul urmator
Coacăze roșii: beneficii, metode de consum și efecte adverse
Coacăze roșii: beneficii, metode de consum și efecte adverse
Cum vei fi la batranete?
Incepe quiz
Cum vei fi la batranete?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.