Nu Skin

Fibrinogen crescut: cauze, simptome și tratament

Marţi, 27.03.2018
de Andreea Baluteanu

Fibrinogenul reprezintă o glicoproteină secretată de ficat, ce este prezentă în plasmă și care este considerat factorul numărul 1 al coagulării. Fiind un indicator atât de important al acestui proces esențial pentru sănătatea noastră, nivelurile de fibrinogen trebuie monitorizate, mai ales dacă medicul tău consideră că există motive de îngrijorare.

Azi vom discuta despre fenomenul de fibrinogen crescut. Află care sunt valorile acestuia, ce poate semnifica el și care este tratamentul recomandat de specialiști!

Când putem spune că ne confruntăm cu un nivel crescut de fibrinogen?

Fibrinogenul reprezintă unul dintre cei 13 factori responsabili pentru coagularea normală a sângelui. Atunci când sângerezi, corpul declanşează procesul de coagulare, prin care este produs un cheag. În momentul în care nivelurile de fibrinogen nu sunt cele normale, acest proces este denaturat.

test fibrinogen

Pentru a înțelege mai bine care sunt aceste valori, vezi mai jos referințele considerate normale în funcție de vârstă (exprimate în mg/dL):

  • copii între 0 și 1 an: 160-390
  • copii între 2 și 10 ani: 140-360
  • copii și adolescenți între 11 și18 ani: 160-390
  • adulți peste 18 ani: 200-400

Valorile considerate critice sunt cele sub 100 mg/dL. 

Tot ce depășește aceste valori poate fi considerat un caz de fibrinogen crescut. Nivelul de fibrinogen este măsurat prin intermediul unui test de sânge.

Cauze ale fibrinogenului crescut

În cele mai multe cazuri, o valoare crescută de fibrinogen, care poate fi asociată și cu una ridicată a VSH-ului, indică un proces inflamator. Nivelurile sale variază în funcție de vârstă, moștenire genetică, prezența diabetului, a obezității sau a hipertensiunii. Fumatul reprezintă, la rândul său, un factor care trebuie luat în calcul.

Cea mai importantă cauză a fibrinogenului crescut este reprezentată de răspunsul organismului la o infecție, inflamație, o tumoare, traumatisme sau arsuri. De asemenea, creșterea fibrinogenului poate fi provocată și de o reacție a organismului de compensare a unui deficit de proteine (reprezentat în special de albumină).

Fibrinogenul crescut apare și în cazul pacienților care suferă de sindrom nefrotic, mielom multiplu, boală hepatică, ciroză, coagulare intravasculară compensată, hipertensiune, diabet sau obezitate.

Există și o serie de medicamente ce pot determina creșterea fibrinogenului:

- contraceptive orale și estrogen;

- aspirină;

- chimioterapice;

- pirazinamidă;

- ulei de pește.

În multe cazuri, fibrinogenul crescut este influențat de o boală cardiovasculară. Cu toate acestea, specialiștii nu au reușit încă să determine natura relației dintre creșterea de fibrinogen și aceste afecțiuni: fie fibrinogenul crește ca rezultat al bolilor de inimă, fie determină el producerea unui infarct sau a unei cardiopatii ischemice.

atac de cord

Simptome ale fibrinogenului crescut

Conform healthline.com, nu există semne clare ale unui nivel crescut sau scăzut de fibrinogen, dar doctorul îți poate recomanda să efectuezi teste dacă prezinți astfel de simptome:

- vânătăi frecvente;

- sângerări gingivale;

- sângerări nazale;

- hemoragii ale tractului gastrointestinal;

- sânge în urină;

- sânge în scaun.

De asemenea, testele de sânge sunt recomandate și dacă suferi o ruptură de splină sau ai o deficiență genetică moștenită, care afectează procesul de formare a cheagurilor de sânge.

Tratamente pentru fibrinogen crescut

Fumatul reprezintă una dintre cauzele fibrinogenului crescut pe care le poți controla, așa că renunțarea la acest obicei nociv este cea mai bună măsură pe care o poți lua. De asemenea, exercițiile fizice, regulate, de rezistență, pot reduce semnificativ nivelurile de fibrinogen.

În ceea ce privește suplimentele orale ce au drept obiectiv reducerea nivelurilor de fibrinogen, cele mai importante sunt: ticlopidina, pentoxifilina, betablocantele adrenergice, inhibitorii ACE sau o serie de hormoni.

În concluzie, fibrinogenul crescut poate fi indicator al mai multor afecțiuni. În cazul în care acesta nu este corelat cu alte semnale (nivel crescut de leucocite) și nici nu suferi de dureri, este recomandat să repeți analizele după 1-2 luni. În cazul în care situația nu se modifică, trebuie neapărat cercetată cauza infecției!

Surse foto: iStock

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.0 (11)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoide de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!