Fibrinogen crescut: cauze, simptome și tratament

Dacă ți-ai făcut analizele de sânge și ți-a ieșit fibrinogen crescut, cel mai probabil acest lucru înseamnă că ai o infecție în corp sau suferi de o afecțiune medicală. Fibrinogenul este o glicoproteină secretată de ficat, ce este prezentă în plasmă și are un rol deosebit de important în coagularea sângelui. Nivelurile de fibrinogen trebuie monitorizate, mai ales dacă medicul tău consideră că există motive de îngrijorare. Află din acest articol mai multe informații utile despre fibrinogen, inclusiv care sunt valorile normale ale acestuia, ce semnifică fibrinogenul crescut și care este tratamentul recomandat de specialiști!

Fibrinogenemia sau fibrinogenul crescut: ce este?

Fibrinogenul reprezintă unul dintre cei 13 factori responsabili pentru coagularea normală a sângelui. Atunci când sângerezi, organismul tău declanşează procesul de coagulare, prin care este produs un cheag. În momentul în care nivelurile de fibrinogen nu sunt cele normale, acest proces este denaturat. Nivelul fibrinogenului crește la 24-48 de ore de la apariția unei inflamații în corp.

Care sunt valorile normale ale fibrinogenului?

Pentru a vedea dacă ai fibrinogen crescut sau scăzut, descoperă mai jos care sunt referințele considerate normale în funcție de vârstă (exprimate în mg/dL):

Valorile considerate critice sunt cele sub 100 mg/dL. 

Tot ce depășește aceste valori poate fi considerat un caz de fibrinogen crescut. Nivelul de fibrinogen este măsurat prin intermediul unui test de sânge.

Ce indică fibrinogen mare?

În cele mai multe cazuri, un fibrinogen mare asociat cu o valoare crescută a VSH-ului, reprezintă un indicator al unui proces inflamator în organism. Nivelurile fibrinogeului variază în funcție de mai mulți factori, precum: vârstă,  moștenire genetică, prezența diabetului, a obezității și a hipertensiunii. Fumatul reprezintă, la rândul său, un factor care trebuie luat în calcul.

Cea mai importantă cauză pentru fibrinogenul crescut este reprezentată de răspunsul organismului la o infecție, inflamație, o tumoare, diverse traumatisme sau arsuri. De asemenea, creșterea fibrinogenului poate fi provocată și de o reacție a organismului de compensare a unui deficit de proteine (reprezentat în special de albumină).

Fibrinogenul mărit apare și în cazul pacienților care suferă de sindrom nefrotic, mielom multiplu, boală hepatică, ciroză, coagulare intravasculară compensată, hipertensiune, diabet sau obezitate.

În plus, există și o serie de medicamente ce pot determina creșterea fibrinogenului:

- contraceptive orale și estrogen;

- aspirină;

- chimioterapice;

- pirazinamidă;

- ulei de pește.

În multe cazuri, fibrinogenul crescut este influențat de o boală cardiovasculară. Cu toate acestea, specialiștii nu au reușit încă să determine natura relației dintre creșterea de fibrinogen și aceste afecțiuni: fie fibrinogenul crește ca rezultat al bolilor de inimă, fie determină el producerea unui infarct sau a unei cardiopatii ischemice.

Fibrinogen mărit și legătura cu Covid-ul

După mai multe investigații medicale efectuate pacienților cu COVID-19 internați în secția ATI, cercetătorii au descoperit niveluri crescute de fibrinogen și D-dimeri (markeri de hipercoagulabilitate). Acest lucru, corelat cu o creștere paralelă a markerilor de inflamație și alți factori de risc prezenți înainte de infecția cu coronavirus, pot provoca evenimente trombotice.

Este important de precizet faptul că pacienții cu o formă severă de COVID-19 sunt mai susceptibili de a avea coagulopatie asociată decât pacienții cu o infecție ușoară. Nivelul de D-dimer și fibrinogen crescut la internare și apoi creșterea semnificativă a acestuia pe perioada internării este asociat cu o mortalitate ridicată. Prin urmare, cercetătorii recomandă efectuarea analizei de fibrinogen pentru toți pacienții de COVID-19 care au simptome severe.

Simptome ale fibrinogenului crescut

Conform healthline.com, nu există semne clare ale unui nivel crescut sau scăzut de fibrinogen, dar doctorul îți poate recomanda să efectuezi teste dacă prezinți astfel de simptome:

- vânătăi frecvente;

- sângerări gingivale;

- sângerări nazale;

- hemoragii ale tractului gastrointestinal;

- sânge în urină;

- sânge în scaun.

De asemenea, testele de sânge sunt recomandate și dacă suferi o ruptură de splină sau ai o deficiență genetică moștenită, care afectează procesul de formare a cheagurilor de sânge.

Cum se face analiza fibrinogenului și care este interpretarea acesteia?

Pentru a determina dacă ai fibrinogenul crescut sau scăzut, trebuie să-ți faci analizele de sânge. Nu trebuie să mănânci sau să bei nimic cu 8-12 ore înainte de recoltare. De asemenea, nu trebuie să fumezi, să mesteci gumă sau să faci efort fizic intens (sport). Dacă urmezi vreun tratament medicamentos, trebuie să spui medicului înainte de efectuarea analizei.

Cea mai frecvent utilizată metodă de laborator pentru detectarea capacității organismului de a forma cheaguri de sânge este testul Clauss. Acesta măsoară abilitatea fibrinogenului de a forma cheaguri de fibrină după ce a fost expus la o concentrație mare de trombină purificată. Pe scurt, plasma este diluată, apoi incubată la 37°C înainte de adăugarea reactivului de trombină. Din momentul exact al adăugării trombinei, se măsoară timpul de coagulare. Timpul de coagulare în secunde este interpolat dintr-o curbă standard realizată folosind diferite diluții de plasmă standard testată.

Interpretarea rezultatelor: fibrinogen scăzut sau crescut

Pentru adulți, nivelul normal de fibrinogen din sânge este între 2 și 4 grame pe litru. Dacă ai peste aceste valori, înseamnă că ai fibrinogen crescut. Dacă ai sub aceste valori, înseamnă că ai fibrinogen scăzut sau ai un deficit de fibrinogen.

Cele trei tipuri de deficiență de fibrinogen sunt:

• Afibrinogenemie. Aceasta înseamnă absența totală a fibrinogenului. Această tulburare provoacă cea mai severă sângerare dintre cele trei forme de deficit de fibrinogen.
• Hipofibrinogenemie. Aceasta reprezintă un nivel anormal de scăzut de fibrinogen. În acest caz, testul ar indica un nivel între 0,2 și 0,8 grame pe litru. Această formă a deficienței este mai puțin frecventă decât afibrinogenemia și poate provoca sângerări ușoare până la severe.
• Disfibrinogenemie. Aceasta este o afecțiune în care nivelurile de fibrinogen sunt normale, dar proteina nu funcționează corect. Boala poate fi congenitală sau dobândită si poate provoca sângerare sau tromboză.

Cât costă o analiză pentru fibrinogen, în funcție de clinică?

Analiza de fibrinogen are un preț destul de scăzut, sub 50 de ron. În funcție de clinică, îl poți efectua, de exemplu, cu 25 de ron (preț Bioclinica), 27 de ron (Synevo) sau cu 36 de ron (Regina Maria). De obicei, însă, această analiză se efectuează împreună cu o hemoleucogramă completă, astfel costurile finale vor fi mai mari. De obicei, în același timp cu fibrinogenul, se recomandă efectuarea unei analize care arată dacă nivelul de proteină c reactivă (CRP) este crescut. Un nivel CRP și fibrinogen crescut poate fi un semn de boală coronariană.

Tratament naturist fibrinogen crescut

Fumatul reprezintă una dintre cauzele fibrinogenului crescut pe care le poți controla, așa că renunțarea la acest obicei nociv este cea mai bună măsură pe care o poți lua. De asemenea, exercițiile fizice, regulate, de rezistență, pot reduce semnificativ nivelurile de fibrinogen.

În ceea ce privește suplimentele orale ce au drept obiectiv reducerea nivelurilor de fibrinogen, cele mai importante sunt: ticlopidina, pentoxifilina, betablocantele adrenergice, inhibitorii ACE sau o serie de hormoni.

VSH și fibrinogen mărit

Uneori, fibrogenul mărit este în strânsă legătura și cu o creștere a valorilor pentru VSH (Viteza de sedimentare a hematiilor).

Un nivel de VSH crescut poate indica boli de colagen, infecţii, pneumonii, sifilis, tuberculoză, endocardită bacteriană subacută, precum si pentru boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvină acută, guta, artrita, nefrita, nefroza.

Reglare fibrinogen

În funcție de afecțiunea asociată pe care o aveți și care a determinat un nivel ridicat de fibrogen, medicul dumneavoastră vă poate prescrie mai multe medicamente: tratamentul hormonal cu estrogeni, anticoncepționalele orale, uleiul de pește, medicamentele chimioterapice, acidul acetilsalicilic (sau Aspirina).

Nu luați medicamente fără un consult de specialitate.

Fibrinogen mărit în sarcină

O creștere a nivelului de fibrogen în timpul sarcinii este normală. În timpul sarcinii, sistemul de coagulare şi fibrinoliza suferă o serie de modificări importante care au drept scop pregătirea condiţiilor pentru actul naşterii.

Practic este momentul când femeia trebuie să facă faţă unei sângerări apreciabile şi să pună în joc toate mecanismele sale de coagulare.

În concluzie, fibrinogenul crescut poate fi indicator al mai multor afecțiuni. În cazul în care acesta nu este corelat cu alte semnale (nivel crescut de leucocite) și nici nu suferi de dureri, este recomandat să repeți analizele după 1-2 luni. În cazul în care situația nu se modifică, trebuie neapărat cercetată cauza infecției!