Fosfatază alcalină: ce este și ce indică valorile sale

Ce înseamnă fosfataza alcalină?

Fosfataza alcalină (ALP) este o enzimă prezentă în mai multe țesuturi din organism, dar cea mai mare concentrație se găsește în oase, ficat, intestin și placentă. Enzima ajută la descompunerea proteinelor în organism, facilitând astfel diverse procese metabolice, și contribuie la formarea oaselor. Unii specialiști nuanțează și rolul său în digestie, dar trebuie subliniat că altfel cercetătorii nu au ajuns încă la un consens privind rolurile sale.

De regulă, nivelurile fosfatazei alcaline din sânge sunt măsurate ca parte a unui test hepatic de rutină. O creștere sau scădere semnificativă a acestei enzime în sânge poate indica probleme de sănătate ale ficatului și oaselor.

Care sunt valorile normale ale fosfatazei alcaline

Suntem sigure că știi că valorile fosfatazei alcaline depind în funcție de vârstă, dar care sunt? Iată mai jos un tablou cuprinzător:

• bebeluși (1-3 ani): <281 u/l
• copii mici (4-6 ani): <269 u/l
• copii (7-12 ani): <300 u/l
• adolescente (13-17 ani): < 187u/l
• adolescenți (13-17 ani): <390 u/l
• femei: <104 u/l
• bărbați: <129 u/l

Fosfataza alcalină crescută la adulți

Nivelurile crescute ale fosfatazei alcaline pot indica o serie de afecțiuni. Printre cele mai comune cauze se numără:

1. Boli hepatice: Hepatita, ciroza sau obstrucția ductelor biliare pot duce la niveluri crescute de ALP în sânge;
2. Boli osoase: Afecțiuni precum boala Paget, osteomalacia sau osteosarcomul pot crește nivelul ALP, dar și tumorile osoase sau o fractură în curs de vindecare;
3. Infecții: mononucleoza infecțioasă;
4. Boli ale sângelui (leucemia, limfomul);
5. Boli ale tiroidei (hiperparatiroidismul - afecțiune ce apare atunci când glandele paratiroide produc prea mulți hormoni paratiroidieni sau hipertiroidismul);
6. Afecțiuni ale imunității precum sarcoidoza, ce implică creșterea de celule inflamatorii la nivelul plămânilor, ganglionilor limfatici, ochilor și pielii;
7. Alte cauze: Sarcina și anumite medicamente pot, de asemenea, influența nivelul fosfatazei alcaline.

Nivelurile moderate de fosfatază alcalină pot fi un semn precursor al bolilor de inimă, al Limfomului Hodgkin (un tip de cancer specific sistemului limfatic) sau al unei infecții.

Se poate întâmpla însă și ca fosfataza alcalină să crească fără a avea un motiv medical în spate. Acest lucru se întâmplă la persoanele cu grupa de sânge 0 sau B care au consumat alimente grase. Cum efectele se mențin încă 12 ore în sistem, medicii recomandă să postești înainte de a-ți face testul ALP.

Fosfataza alcalină crescută la copii: cauze

Pe lângă cauzele enumerate mai sus, copiii sau adolescenții pot fi mai susceptibili la creșterea nivelurilor de ALP atunci când se înalță subit. În perioadele de creștere, când se formează mult țesut osos, se poate constata și o multiplicare a valorilor fosfatazei alcaline în comparație cu cele ale unui adult.

Fosfataza alcalină: ce înseamnă nivelurile scăzute

Deși nu este la fel de frecvent ca nivelurile crescute, un nivel scăzut al fosfatazei alcaline poate fi, de asemenea, un semn al unor probleme de sănătate, precum:

1. Malnutriție: Carențele de zinc sau magneziu pot duce la niveluri scăzute de ALP. Și lipsa de proteine poate acționa în același sens.
2. Hipotiroidism: Afectarea glandei tiroide poate scădea nivelul enzimei.
3. Anumite afecțiuni genetice ca, de exemplu, hipofosfatazia, pot duce la niveluri reduse de fosfatază alcalină. Și Boala Wilson, care cauzează acumularea de cupru în organism în urma unor mutații la nivelul unei gene, se înscrie aici. 
4. Alte cauze: Anumite medicamente sau probleme de sănătate, precum boala celiacă, pot influența nivelul ALP. 
5. Anemie pernicioasă: o boală autoimună care conturează deficit de vitamina B12. 

Tratament pentru fosfataza alcalină mărită

Tratamentul pentru nivelurile ridicate de fosfatază alcalină se concentrează, în primul rând, pe tratarea cauzei subiacente. De exemplu:

1. Boli hepatice: Tratamentul poate include medicamente, schimbări în stilul de viață sau intervenții chirurgicale, în funcție de afecțiunea specifică.
2. Boli osoase: Terapii specifice, cum ar fi bifosfonații (o gamă de medicamente ce tratează osteoporoza atât la bărbați, cât și la femei), pot fi prescrise pentru boala Paget sau alte afecțiuni osoase.
3. Dacă medicamentele sunt cauza: Medicul poate recomanda ajustarea dozei sau înlocuirea medicamentului în cauză.

Când poți avea nevoie de un test de fosfataza alcalină?

În general, acest test face parte din evaluarea de rutină sau din cadrul analizelor recomandate pentru ficat, dar pot exista și situații când e necesar să îl urmezi pentru că resimți anumite simptome specifice care îl duc pe specialist cu gândul la o problemă la nivelul ALP-ului.

Iată care sunt aceste semnale de alarmă:

• stare de greață sau de vomă;
• pierderea poftei de mâncare;
• stare de slăbiciune;
• oboseală;
• umflarea gleznelor sau a abdomenului ori a picioarelor;
• dureri abdominale;
• icter;
• urină de culoare închisă sau scaun de culoare deschisă (știm, ironic!);
• senzație de mâncărime;
• dureri osoase;
• inflamația articulațiilor;
• oase deformate sau fragile.

La ce să te aștepți? Testul de fosfatază alcalină presupune recoltarea sângelui, așa că poți resimți un oarecare disconfort minor sau te poți învineți ulterior. Medicul îți poate cere să ții post (să te abții de la a mânca) cu o anumită perioadă înainte sau să renunți la unele medicamente ce pot interfera cu rezultatele analizei. E important însă să ceri lămuriri și să discuți cu specialistul, nu să întrerupi fără a ți se fi precizat administrarea unor medicamente esențiale.

În concluzie, fosfataza alcalină este o enzimă vitală pentru organism, iar nivelurile sale pot oferi informații esențiale despre sănătatea oaselor și ficatului. Dacă sunteți preocupat de valorile fosfatazei alcaline, este recomandat să consultați un medic pentru o evaluare completă și recomandări de tratament.