Glanda pineală: ce este și cum îți ajută organismul

Glanda pineală: ce este și cum îți ajută organismul

Redactor Andreea Baluteanu

Numită și „al treilea ochi”, glanda pineală este un organ misterios, aproape de neînțeles pentru mulți oameni de știință. Acest fapt e evident dacă ne gândim că a fost ultima glandă descoperită din sistemul endocrin, dar și că cercetătorii nu pricep încă pe deplin rolul său.

Trecem în revistă mai jos cele mai importante funcții, dar și cele mai relevante probleme care au de-a face cu glanda pineală, strâns legată de producția de melatonină!

Ce este glanda pineală?

De forma unui bob de mazăre, această glandă a sistemului endocrin măsoară numai 0,8 cm în lungime și are o greutate de 0,1 grame, dar, în ciuda dimensiunilor restrânse, mulți oameni de știință leagă modificările ei de un risc mai crescut de apariție a Alzheimer-ului sau a schizofreniei, așa cum vei vedea mai jos.

Iubirea este singura emoție care nu piere! Soțul se îmbracă la fel, de peste 15 ani, pentru că este singurul pe care soția lui cu Alzheimer îl mai recunoaște

Glanda pineală este situată în partea de mijloc a creierului și se ocupă cu secreția de melatonină, reglând ritmul circadian. E alcătuită din neuroni, celule gliale și pinealocite (celule principale epiteliale ale glandei pineale).

Interesant e nu numai că glanda pineală a suscitat confuzie în comunitatea științifică, unde nu e înțeleasă pe deplin, dar și că a reținut atenția persoanelor preocupate de spiritualitate. În mai multe culturi e considerată în legătură cu „al treilea ochi”, semnificând percepția, conștientizarea ființei și comunicarea dintre lumi.

Ce este al treilea ochi și care sunt semnele care îți arată că l-ai activat

Rolul glandei pineale

Așa cum am văzut și mai sus, cel mai important rol al glandei pineale e legat de producția de melatonină și de sincronizarea ritmului circadian, o serie de schimbări fizice, mentale și comportamentale determinate în organismul uman de trecerea de la zi la noapte. Glanda pineală constantă când se înserează prin intermediul retinei și crește producția de melatonină, urmând s-o descrească atunci când se instalează lumina. Hormonul melatonină are multe atribuții, unul dintre ele fiind inducerea stării de somnolență ce precedă somnul.

Ușurarea odihnei nu e singurul rol al glandei pineale, însă trebuie să remarcăm că celelalte sunt în strânsă corelație cu sinteza de melatonină despre care oamenii de știință au aflat mai multe.

Iată cu ce se „mai ocupă”!

Poate regla ciclul menstrual. Făcând parte tot din sistemul endocrin, glanda pineală influențează prin intermediul melatoninei și hormonii feminini.

Îmbunătățește funcționarea sistemului cardiovascular. Studiile au arătat că glanda pineală poate să protejeze contra unor afecțiuni ale inimii precum ateroscleroza și hipertensiunea, din nou, prin producția de melatonină.

Reduce (sau crește riscul de boli psihice). Așa cum am subliniat mai sus, poate exista o corelație între o dimensiune scăzută a glandei și un risc mai mare de schizofrenie și tulburări de dispoziție, cu toate că mai sunt necesare cercetări în acest sens.

Se află în corelație cu cancerul. Și aici mai e nevoie de dovezi, dar sunt voci în comunitatea științifică ce pretind că melatonina poate avea efect antitumori, dând drept exemplu cazul persoanelor care lucrează în ture de noapte și care prezintă un pericol mai ridicat de a dezvolta cancere cu origine hormonală.

Semne că glanda pineală nu funcționează corect

Pentru că glanda pineală este direct responsabilă cu producția de melatonină, problemele de somn sunt un semn distinctiv al tulburărilor sale.

Iată și alte simptome care îți dau de înțeles că ceva poate fi în neregulă:

  • convulsii;
  • probleme cu memoria;
  • dureri de cap și migrene;
  • stare de greață și vomă;
  • tulburări de vedere.

femeie obosita care sta cu capul plecat deasupra calculatoruli

Boli care pot afecta glanda pineală

Sunt câteva afecțiuni care pot primejdui funcționarea acestei glande mărunte, o parte redusă ca dimensiuni, dar atât de însemnată a organismului. Iată la ce ne referim:

  • tumori ale glandei pineale
  • accidente sau leziuni
  • calcifierea glandei
  • cranofaringiom
  • boli genetice rare.

Poți să trăiești fără glanda pineală?

Sunt cazuri în care doctorul e obligat să îndepărteze glanda pineală, fie pentru că s-a dezvoltat o tumoare pe ea, fie în urma altor probleme de sănătate.

O persoană își poate desfășura viața de zi cu zi și fără acest organ, dar va suferi de tulburări ale ritmului circadian și de potențiale probleme cu somnul.

Cum sunt diagnosticate bolile glandei pineale

În general, bolile glandei pineale sunt diagnosticate în urma unor examinări imagistice, așa cum sunt RMN-urile și CT-urile.

Gradul de calcifiere al glandei poate fi verificat prin intermediul razelor X.

De asemenea, pot să fie recomandate și analize de sânge pentru a determina nivelul de melatonină din corp.

Tratamentul bolilor glandei pineale

Cele mai frecvente boli ale glandei pineale sunt tumorile, iar printre metodele de tratament ale acestora se numără intervențiile chirurgicale, chimioterapia și radiațiile.

Deși redusă ca dimensiuni, glanda pineală are un rol major, încă incomplet identificat în organism.

Surse foto: iStock, Pexels

Surse articol: Cleveland Clinic, Healthline

Articolul urmator
Totul despre oxalați: ce sunt și cum îți afectează sănătatea
Totul despre oxalați: ce sunt și cum îți afectează sănătatea
Cum este inima ta?
Incepe quiz
Cum este inima ta?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

5 (2)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.