Corpul tău este în mișcare constantă, 24 de ore din 24. Chiar și atunci când dormi, sângele curge, creierul tău lucrează și intestinele sunt ocupate să digere acea gustare servită târziu în noapte. Ori de câte ori manânci ceva, corpul tău păstrează lucrurile bune, cum ar fi proteinele și vitaminele, și se descotorosește de cele rele. De obicei, una dintre aceste substanțe eliminate de corp este acidul uric, care se formează în urma metabolizării unor compuși care conțin azot, purinele. Purinele, care se regăsesc în alimente, apar atunci când celulele mor și se descompun. Cea mai mare cantitate de acid uric îți părăsește corpul în timpul urinării, iar o altă cantitate – nu la fel de însemnată – se elimină în timpul scaunelor.
Dacă, în urma analizelor, se descoperă că ai niveluri ridicate de acid uric, acesta poate fi un semn clar de boală, cum ar fi guta. Atunci s-ar putea să ai nevoie de un test de sânge suplimentar care să măsoare cantitatea exactă de acid uric din sângele tău.
Cauzele acidului uric crescut
Pe scurt, cauzele hiperuricemiei pot fi de două feluri: primare (din cauza concentrației crescute de acid uric din cauza excesului de purine) și secundare (niveluri ridicate ale acidului uric determinate de prezența unei alte boli sau afecțiuni în corp). Uneori, organismul produce mai mult acid uric decât poate excreta.
Hiperuricemia se declanșează, de cele mai multe ori, când rinichii nu elimină așa cum ar trebui acidul uric. Factorii care pot provoca această încetinire a eliminării acidului uric includ alimente bogate în grăsimi, excesul de greutate, diabet zaharat, administrarea anumitor diuretice și consumul excesiv de alcool. O altă cauză mai puțin frecventă este faptul că organismul tău produce prea mult acid uric.
Hiperuricemia primară
- Creșterea producției de acid uric din purine
- Rinichii nu sunt capabili să elimine acidul uric în sânge, rezultând un nivel ridicat al acestuia
Hiperuricemia secundară
- anumite forme de cancer sau agenți chimioterapeutici pot determina o rată crescută de celule moarte - acest lucru este cauzat, de obicei, de chimioterapie, însă nivelurile ridicate de acid uric pot apărea înainte de administrarea chimioterapiei;
- în urma chimioterapiei, numeroase celule mor, acest lucru declanșând sindromul de liză tumorală; cei mai predispuși oameni la sindromul de liză tumorală sunt aceia care fac ședințe de chimioterapie pentru anumite tipuri de cancer, precum leucemie, limfom sau mielom multiplu;
- boli renale – dacă suferiți de orice tip de afecțiune la nivelul rinichilor, aceasta vă poate face să nu puteți elimina acidul uric din corp, provocând astfel hiperuricemie;
- diferite tratamente medicamentoase îndelungate - pot determina creșterea nivelului de acid uric în sânge;
- afecțiuni endocrine sau metabolice - anumite forme de diabet sau acidoza pot provoca hiperuricemie;
- nivelurile crescute ale acidului uric pot produce probleme renale; oamenii pot trăi mulți ani cu niveluri ridicate de acid uric și nu fac gută sau artrită gutoasă. Doar aproximativ 20% dintre persoanele cu hiperuricemie ajung să și facă gută. Totodată, există și unii oameni care suferă de gută, dar care nu au niveluri semnificative de acid uric în sânge.
Simptomele hiperuricemiei
În foarte multe cazuri, s-ar putea să nici nu aveți simptome. Dacă nivelurile de acid uric din sânge sunt semnificativ crescute și dacă urmați ședințe de chimioterapie pentru leucemie sau limfom, puteți prezenta simptome ale unor boli de rinichi sau artrită gutoasă din cauza nivelului ridicat de acid uric din sânge.
Este posibil să apară febră, frisoane, oboseală continuă din cauza unor anumite forme de cancer, iar nivelul acidului uric să fie mai mare decât media normală (din cauza sindromului de liză tumorală).
De asemenea, puteți observa o inflamație a unei articulații, în situația în care cristalele de acid uric se depun într-una dintre articulații.
Este posibil să aveți probleme la nivelul rinichilor, cauzate de formarea de pietre la rinichi, sau dificultate la urinare.
Tratament pentru hiperuricemie
Diagnosticul hiperuricemiei presupune, în primul rând, o discuție cu medicul, în care să îi spuneți ce alte medicamente luați, inclusiv vitamine sau remedii pe bază de plante. De asemenea, medicul trebuie înștiințat dacă suferiți de alte boli, precum diabet, boli de ficat, afecțiuni renalesau cardiace.
Dacă analizele relevă niveluri ridicate de acid uric, pot fi prescrise medicamente pentru reglarea acestuia.
Nivelul normal de acid uric în sânge, în urma unei analize de sânge speciale, ar trebui să fie – atât la bărbați, cât și la femei – cuprins între 2 și 3,4 mg/dL. Astfel, dacă în urma testului se stabilește că aveți hiperuricemie și medicul consideră că este posibil să prezentați risc de gută sau pietre la rinichi, pe lângă tratamentul medicamentos oferit de acesta, trebuie să urmați o dietă constând în alimente sărace în purine.
Alimentele care trebuie evitate sunt:
- toate organele comestibile (cum ar fi ficatul) și sosurile
- drojdia și alimentele cu extracte de drojdie (cum ar fi berea și băuturile alcoolice)
- sparanghel, spanac, fasole, mazăre, linte, fulgi de ovăz, conopidă și ciuperci
Alimentele cu conținut scăzut de purină sunt:
- cerealele rafinate - pâine, paste făinoase, făinoase, tapioca, prăjituri
- lapte și restul lactatelor, ouăle
- salata, roșiile, legumele verzi
- supele-cremă de legume
- apa, sucurile din fructe
- untul de arahide, fructele și fructele cu coajă lemnoasă
Pe lângă consumarea alimentelor cu nivel mic de purine, trebuie să beți cel puțin 2 litri de apă pe zi și să luați medicamentele conform indicațiilor.
Niacina și aspirina pot ridica nivelul de acid uric. Nu luați astfel de medicamente sau suplimente, cu excepția cazului în care vi le recomandă un doctor.
Dacă aveți simptome sau efecte secundare, mai ales dacă sunt severe, discutați cu medicul. Acesta vă poate prescrie medicamente și vă poate oferi alte soluții eficiente în gestionarea acestor probleme.
Urmareste-ne pe Google News
