Hemoragia subarahnoidiana - simptome, diagnostic, tratament

Hemoragia subarahnoidiana - simptome, diagnostic, tratament

Bulgaru Cristina

Hemoragia subarahnoidiana (HS) este definita ca patrunderea sangelui in spatiul subarahnoidian (spatiul dintre foitele meningeale pia mater si arahnoida care invelesc sistemul nervos central) si determina aparitia sindromului meningeal.

Hemoragia subarahnoidiana este responsabila de aproximativ 10% din accidentele vasculare cerebrale.


Cauzele aparitiei hemoragiei subarahnoidiene


Cauzele cele mai frecvente de aparitia a HS sunt reprezentate de malformatiile vasculare - anevrismele arteriale (care sunt cauza a 60-70% din accidente) si malformatiile arterio-venoase (care sunt cauza a 3-6% din HS).

Alte cauze posibil responsabile de aparitia HS sunt:

- hipertensiunea arteriala si ateroscleroza;
- boli de sange ca: hemofilia, anemia Biermer, leucemiile;
- arteritele din boli infectioase;
- toxice: alcool, plumb, oxid de carbon, sulfura de carbon, arsenic, chinina, alcool metilic;
- boli generale: uremia, diabetul, ciroza hepatica;
- tumorile cerebrale;
- angeitele primare si secundare;
- tratamentul anticoagulant administrat incorect;
- electrocutarea, socul termic.

Insa in 20% din cazuri nu poate fi determinata nicio cauza, dar in aceste cazuri recidivele apar rar iar prognosticul este bun.

Sangerarea de poate produce prin:
- ruperea unei malformatii vasculare
- ruperea unui anevrism congenital
- ruperea unui anevrism mic

Ca urmare a patrunderii sangelui in spatiul subarahnoidian apare edemul si mai ales umflarea, turgescenta vasculara intracraniana (intre 12 h - 5 zile), care vor determina instalarea hipertensiunii intracraniene si a complicatiilor precoce.


Simptomele hemoragiei subarahnoidiene


Debutul hemoragiei subarahnoidiene este brutal, fiind uneori provocat de un efort fizic, defecatie, tuse, expunere prelungita la soare. Se instaleaza o cefalee (durere de cap) intensa, care initial poate fi localizata la o anumita regiune craniana in relatie cu punctul de plecare al hemoragiei, dar rapid aceasta devine generalizata.

Alte simptome care insotesc cefaleea in hemorgia subarahnoidiana pot fi:
- varsatura in jet;
- fotofobie (senzatie neplacuta produsa de stimulul luminos);
- modificarea starii de constienta: poate varia de la alterarea starii de constienta pana la stare de coma;
- hiperestezie cutanata (sensibilitate exagerata);
- redoarea cefei (limitarea miscarilor articulare);
- paralizie de nerv oculomotor;
- febra nu este prezenta de la inceput si apare la 1-2 zile de la instalarea HS

Exista mai multe moduri in care o HS se poate manifesta; in functie de aceasta se face clasificarea formelor clinice a hemoragiei subarahnoidiene in :

- Forme fruste: HS se manifesta doar printr-o cefalee insotita de varsatura si este usor confundata cu o migrena banala
- Forma inselatoare: in acesta forma febra se instaleaza rapid si poate evolua cu simptomalogie centrata pe starea confuzionala sau poate evolua cu pierderea brutala a starii de constienta
- Forma grava (fulgeratoare): se instaleaza coma si moartea subita
- Forma particulara: se asociaza manifestarile clinice ale unei HS cu paralizia de nerv III


Stabilirea diagnosticului hemoragiei subarahnoidiene


Diagnosticul de hemoragie subarahnoidiana
este sugerat de debutul brusc al cefaleei si al simptomelor de insotire.

Pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului poate fi necesar sa se apeleze la o serie de investigatii paraclinice, si anume:
- examenul tomodensiometric: este una din primele investigatii efectuate si poate evidentia sangerarea din spatiul subarahnoidian, dar poate identifica si cauza (malformatie arterio-venoasa, anevrism);
- punctia lombara: va evidentia un lichid hemoragic care nu va coagula;
- arteriografia: permite vizualizarea malformatiei;
- examen al fundului de ochi : poate evidentia edemul sau staza papilara sau hemoragii retiniene;
- electroencefalograma: ajuta la diferentierea de alte maladii cu simptomatologie asemanatoare.
hemoragie subarahnoidiana

Tratamentul hemoragiei subarahnoidiene


Este necesar ca bolnavii sa fie plasati in camere aerisite, linistite si sa respecte repausul la pat pentru minim 3 saptamani. Pentru tratament se poate apela la tratamentul medicamentos sau la tratamentul chirurgical.

Tratamentul medicamentos presupune:
- administrarea de beta-blocante, blocanti ai canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau diuretice pentru a controla tensiunea arteriala; chiar si atunci cand hipertensiunea arteriala nu este prezenta
- administrarea de benzodiazepine pentru calmarea pacientilor agitati
- administrarea de analgezice antiinflamatorii pentru combaterea cefaleei si a febrei
- administrarea de laxative pentru a preveni efortul de defecatie
- tratarea eventualelor crize comitiale prin administrarea de antiepileptice
- tratarea edemului cerebral prin administrarea de Manitol 20% i.v., Glicerol 10%, Uree, diuretice
- prevenirea si tratarea vasospasmului prin administrare de Nimodipina
- prevenirea resangerarii prin distrugerea cheagului se face cu ajutorul tratamentului antifibrinolic ( acid aminocaproic, acid transexamic), insa rezultatele obtinute prin acest tratament nu sunt cele scontate.

Tratamentul chirurgical presupune:
- rezolvarea chirurgicala a malformatiei vasculare se poate realiza in functie de tipul malformatiei dar si de starea clinica a bolnavului
- aparitia unei hidrocefalii acute necesita efectuarea in urgenta a unei derivatii ventriculare externe
- existenta hidrocefaliei cronice impune efectuarea unei derivatii ventriculo-peritoneale sau ventriculo-cardiace.


Evolutia si complicatiile hemoragiei subarahnoidiene


Hemoragia subarahnoidiana este un accident grav, iar modalitatile de evolutie difera de la pacient la pacient.

Complicatiile
imediate care pot sa apara sunt:
- resangerarea: riscul resangerarii in cazul ruperii unui anevrism este cel mai mare intre a 8-12 a zi; se poate produce in jumatate din cazurile de HS si este mult mai grav decat accidentul initial;
- spasmul arterial: este posibil sa apara intre a 3-a si a 10-a zi dupa instalarea hemoragiei si se manifesta prin afazie (tulburare de vorbire), hemipareza sau hemiplegie; aparitia spasmului arterial agraveaza profund prognosticul vital si functional.
- hidrocefalia acuta: se manifesta prin tulburari de constienta care se instaleaza rapid si impun realizarea de urgenta a unui drenaj ventricular extern.

Pot sa apara si complicatii la distanta de episodul de HS:
- apare recidiva la pacientii care nu au fost operati
- sechele psihice cu deficite intelectuale
- amnezie
- dementa
- hidrocefalie cronica
- tulburari de mers
- tulburari sfincterine
- crize de epilepsie.

Prognosticul depinde de cauza care a determinat instalarea HS. In cazul rupturii unui anevrism 45% din bolnavi au un prognostic bun iar 30% vor deceda prin resangerare sau alte complicatii. Prognosticul este mai favorabil in hemoragia subarahnoidiana prin hipertensiune arteriala, iar in cele de alte cauze prognosticul depinde de boala de baza.

Asadar consultati medicul neurolog pentru a primi un diagnostic cert si un tratament corect.

 

Bibliografie:

Neurologie clinica-Prof.Dr.F.Stefanache
Suport de curs UMF "Gr.T.Popa" Iasi 

Articolul urmator
Cancer apendicular: cauze, simptome și tratament
Cancer apendicular: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

3.2 (13)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.