Scleroza multipla (scleroza in placi sau encefalomielita diseminata) este o afectiune neurologica ce apare la adultul tanar, intre 20 si 40 de ani ce afecteaza nervii optici, maduva spinarii si creierul.
Boala se datoreaza degradarii neuronilor din diferite cauze, inca neelucidate. Aspectul tesutului cerebral este marcat de prezenta placilor de demielinizare ce se intind pe suprafete mari, mai ales in apropierea vaselor de sange.
Diagnosticul este dificil de pus in aceasta boala mai ales daca lipseste un istoric elocvent sau nu exista modificari ale lichidului cefalo-rahidian.
Scleroza multipla poate avea 4 forme evolutive:
Scleroza multipla recurent remisiva: dupa pusee bine definite are loc disparitia simptomelor in totalitate; intre pusee nu se observa progresia bolii.
Scleroza multipla progresiva in pusee: progresivitate in pusee cu remisiune completa.
Scleroza multipla secundar progresiva: initial apare in pusee dupa care are o evolutie progresiva.
Scleroza multipla primar cronic progresiva: de la inceput apare progresia lenta a simptomelor, fara o agravare brusca si cu remisiuni discrete.
Care sunt simptomele sclerozei multiple?
Scleroza in placi debuteaza cu oboseala sau amorteala membrelor, furnicaturi si senzatia de strangulare la nivelul trunchiului, bratelor sau picioarelor.
Simptomele se pot grupa astfel:
-tulburari motorii: pareze, spasme musculare, exagerarea reflexelor osteotendinoase, prezenta reflexelor patologice, lipsa reflexelor cutanate abdominale;
-tulburari de perceptie: amorteala, mancarime, senzatie de constrictie, senzatie de cald si frig cu distributie inegala;
-tulburari de mers, lipsa de coordonare in miscari, tremor intentional;
-tulburari de mictiune: retentie de urina, incontinenta urinara, mictiuni imperioase;
-tulburari oculare: pierderea vederii partiala sau totala urmata de durere la nivelul orbitei ce se accentueaza la miscarea pupilei sau la palpare, imposibilitatea efectuarii de miscari la nivel ocular datorita paraliziei nervilor oculomotori;
In scleroza multipla apar modificari ale reactiilor afective, uneori cu ras si plans spasmodic; se instaleaza tulburari de afectivitate, labilitate emotionala si stari depresive, dar pot apare si perioade de euforie.
Cum se pune diagnosticul de scleroza multipla?
Diagnosticul de encefalomielita diseminata este sugerat in primul rand de manifestarile clinice specifice bolii ce apare la o persoana tanara.
Pentru confirmare sau cand simptomele sunt mai putin evidente, se apeleaza la tehnici imagistice precum CT sau RMN ce pun in evidenta leziunile cerebrale.
Se mai poate face si analiza lichidului cefalo-rahidian care in scleroza multipla prezinta un numar mare de proteine, anticorpi Ig G si bezi oligoclonale.
Care este tratamentul sclerozei multiple?
De-a lungul timpului au fost propuse numeroase tratamente ce s-au crezut a fi eficiente datorita evolutiei in pusee a bolii. S-a incercat tratarea bolii cu antibiotice si vitamine, cu plasma umana in perfuzii sau vaccinarea in stadiul acut, dar fara rezultat.
Medicatia imunosupresoare pare sa opreasca agravarea bolii, tratamentul de baza fiind cortizon si ACTH. Acestia au de asemenea actiune antialergica si antiinflamatoare modificand favorabil evolutia bolii si a puseelor. Alte terapii imunosupresoare folosite sunt ciclofosfamida, plasmafereza, limfocitofereza.
Tratamentul nevritei optice se face cu metilpredinson intravenos si predinson administrat oral.
Se mai incearca tratarea sclerozei multiple recurent remisiva cu Interferon-beta sau cu Copolymer I. Se administreaza cate o doza de Interferon-beta pe saptamana, intramuscular iar Copolymer I se injecteaza zilnic, subcutanat .
Natalizumab este un tratament nou ce foloseste anticorpi monoclonali utilizati si in artita sau boala Chron. Acest medicament se administreaza o singura data pe luna, intravenos, iar efectele sale adverse sunt minime.
La nevoie se administreaza medicatie simptomatica: miorelaxante, analgezice, antidepresive, anticolinergice in mictiuni imperioase si sondaj vezical in retentie de urina.
Este foarte important suportul moral al persoanelor cu scleroza multipla. Acestea au nevoie de consiliere psihologica, de sprijinul familiei sau al asistentilor sociali. Din momentul diagnosticarii, persoanele cu scleroza multipla trebuie sa stie toate datele despre boala lor si sa ceara sfaturi despre cum sa realizeze activitatile zilnice deoarece aceasta afectiune poate fi progresiva si invalidanta.
Note bibliografice:
1. "Adams and Victor's Principles of Neurology, IX'th edition", Allan H. Ropper and Martin A. Samuels
2. "Neurologie integrala. De la simptom la tratament", A. Hufschmidt, C. H. Lucking, Editura Polirom 2002
3. "Compendiu de neurologie", Cezar Ionel, Editura Gramar, Bucuresti 1997
Urmareste-ne pe Google News
