Viaţa ne surprinde cu momente mai puţin plăcute, exact când nu ne aşteptăm. De prea puţine ori ne-a învăţat cineva cum să facem faţă unor situaţii când cineva ne enervează, ne deranjează, ne face rău, ne pune într-o lumină proastă şi lista poate continua cu astfel de clipe.
În acele momente, vedem negru în faţa ochilor, ni se urcă tensiunea, corpul este încordat şi dăm frâu liber impulsului de a ne elibera de tensiunea acumulată în corp.
Însă, dacă am vedea ce se întâmplă în acele clipe în interiorul nostru, am şti care este cu adevărat metoda în astfel de situaţii în care nervii sunt întinşi la maximum.
Singurul lucru care se întâmplă este că ne facem rău nouă. Noi doar credem că ne răzbunăm pe celălalt, dar emoţiile distructive în interiorul cui se află?
E ca şi cum ai înghiţi otravă şi ai spera ca altă persoană să sufere. Dar ne înşelăm. Emoţiile pe care le avem în momentele tensionate ne fac rău fizic şi psihic.
Furia, frustrarea şi tristeţea ne îmbătrânesc corpul din cauza prezenţei hormonului de stres numit cortizol.
Emoţiile distructive ne rănesc inima. Un studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Emory a scos la iveală că oamenii mânioşi au tensiune arterială mare şi e posibil să fie afectaţi de boli de inimă. Astfel de trăiri intense pregătesc corpul să intre în starea de luptă, fapt care creşte tensiunea. Însă o astfel de stare prelungită poate duce la un nivel ridicat de proteină C-reactivă în sânge, ceea ce poate cauza declanşarea unei boli de inimă şi atac cerebral, conform unui studiu iniţiat de specialiștii de la Universitatea Duke.
Supărarea pe care o simţim ne afectează sistemul imunitar, metabolismul şi funcţionarea propice a organelor. Dacă stăm în starea aceasta mult timp, se creează răni emoţionale şi fizice, trăim cu un sentiment de nedreptate. Acest lucru poate avea consecinţe grave în viitor, precum depresia sau anxietatea.
Un alt efect dăunător este acela că ne afectează toate relaţiile din viaţa noastră. Transferăm ceea ce simţim asupra celorlalţi şi avem un comportament care îi răneşte pe cei din jur.
Antidotul la această situaţie este iertarea!
Această tehnică a fost asociată la un moment dat cu slăbiciunea, după cum spunea filosoful Friedrich Nietzsche. Dar Charlotte vanOyen Witvliet, asistent în psihologie la Colegiul Hope, a iniţiat un studiu care arată că neputinţa de a ierta ne afectează sănătatea.
Este o vorbă care spune că iertarea este pentru cei puternici. Primul pas în procesul de iertare este acela de a recunoaşte că te doare. Trebuie să scoţi la suprafaţă ce simţi cu adevărat.
O recomandare care o să te ajute este faptul că o faci pentru tine, nu pentru celălalt. Tu eşti cea care scapi de toxinele emoţionale din corp, obţinând în acest fel pace interioară şi libertate.
Poţi schimba perspectiva. Inversează rolurile şi gândeşte-te la un moment când ai făcut ceva nepotrivit şi aveai nevoie de iertare. Pune-te în pantofii celeilalte persoane. Probabil nici ea nu îşi doreşte să intre în conflict cu tine, dar nu ştie alt mod de a reacţiona.
Cea mai indicată soluţie este comunicarea. Deşi cineva a greşit, apropie-te de acea persoană şi discută cu ea, vezi ce s-a întâmplat cu adevărat. E posibil să fie două puncte de vedere diferite. Acum ai ocazia să te exprimi şi să-i spui că, deşi nu eşti de acord cu ce s-a întâmplat, ai făcut-o pentru liniştea ta.
Nu este uşor să ierţi pe cineva, dar ai de luat o decizie: liniştea sufletească şi sănătatea ta sau dorinţa de a fi supărată în continuare pe cineva?
Urmareste-ne pe Google News
