Ce sunt radicalii liberi și cum îți influențează sănătatea
Radicalii liberi sunt molecule care conțin un număr impar de electroni și sunt, în general, instabile. În cantități limitate, radicalii liberi ajută organismul, fiind implicați în sistemul imunitar, la distrugerea bacteriilor și a altor agenți patogeni. Problema apare atunci când există un dezechilibru între producerea de radicali liberi și capacitatea organismului de a neutraliza acești radicali. Cantitățile excesive de radicali liberi pot duce la stres oxidativ și deteriorarea celulelor, contribuind la dezvoltarea bolilor cronice. Află cum îți influențează sănătatea radicalii liberi și cum te poți proteja împotriva îmbolnăvirilor cauzate de aceștia!
Cuprins
- Ce sunt radicalii liberi?
- Cum îți influențează sănătatea radicalii liberi?
- Cauzele care duc la creșterea radicalilor liberi
- Antioxidanții și radicalii liberi
Ce sunt radicalii liberi?
Atomii sunt unitățile de bază din care este alcătuită materia. Ei sunt formați dintr-un nucleu central încărcat pozitiv și electroni care orbitează în jurul acestuia.
Electronii înconjoară atomii în straturi numite "straturi electronice" sau "orbitali". Fiecare strat electronic trebuie să fie ocupat de un număr specific de electroni. Odată ce un strat este complet, electronii încep să umple următorul strat disponibil.
Dacă un atom are un înveliș exterior care nu este plin, se poate lega de un alt atom, folosind electronii pentru a-și completa învelișul exterior. Acești atomi sunt cunoscuți ca radicali liberi.
Atomii cu straturile exterioare complete sunt stabili, dar radicalii liberi sunt instabili și, pentru a obține stabilitate, reacționează rapid cu alte substanțe.
Atunci când moleculele de oxigen se despart în atomi individuali care au electroni nepereche, aceștia devin radicali liberi instabili care caută alți atomi sau molecule pentru a forma legături. Dacă acest proces continuă, apare stresul oxidativ.
Stresul oxidativ poate deteriora celulele organismului, contribuind la diverse boli și manifestând simptome de îmbătrânire, cum ar fi apariția ridurilor.
Cum îți influențează sănătatea radicalii liberi?
Radicalii liberi sunt produși de organism în mod natural în urma unor procese fiziologice normale. Ei rezultă din reacții biochimice precum respirația celulară, metabolismul lipidic și procesele de detoxifiere. Unele organe și țesuturi, cum ar fi plămânii, ficatul și intestinele, sunt mai susceptibile să genereze radicali liberi din cauza expunerii la factori precum oxigenul atmosferic, toxinele și substanțele chimice.
De asemenea, expunerea la factori externi precum radiațiile ultraviolete, poluarea atmosferică, fumatul, consumul de alcool și dieta bogată în grăsimi poate crește producția de radicali liberi în organism.
Acești radicali sunt foarte reactivi și pot interacționa cu moleculele din celule, cum ar fi lipidele, proteinele și ADN-ul, cauzând modificări și daune. Printre efectele dăunătoare ale radicalilor liberi se numără:
Oxidarea lipidelor. Radicalii liberi pot oxida grăsimile din membranele celulare, ceea ce poate duce la deteriorarea acestora și la pierderea integrității membranei. Acest lucru poate afecta funcționarea normală a celulei și poate contribui la apariția proceselor inflamatorii. Inflamația cronică poate fi asociată cu o gamă largă de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și bolile neurodegenerative.
Deteriorarea proteinelor. Radicalii liberi pot modifica structura proteinelor, afectând astfel funcția acestora. Proteinele sunt esențiale pentru o gamă largă de procese celulare, iar daunele aduse acestora pot perturba funcționarea normală a celulelor.
Daunele la nivelul ADN-ului. ADN-ul este vulnerabil la atacul radicalilor liberi, iar modificările aduse acestuia pot afecta integritatea sa și pot provoca mutații genetice. Aceste mutații pot contribui la dezvoltarea cancerului și a altor boli genetice.
Cu toate acestea, organismul uman este echipat cu mecanisme interne de apărare împotriva radicalilor liberi, inclusiv enzime antioxidante și molecule antioxidante, care ajută la neutralizarea și eliminarea acestora.
În mod normal, echilibrul între producerea de radicali liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza este menținut într-o stare de echilibru dinamic. Problemele apar atunci când acest echilibru este perturbat, ceea ce poate duce la stres oxidativ și la apariția bolilor asociate acestuia.
Stresul oxidativ din cauza radicalilor liberi poate duce la:
- Boli ale sistemului nervos central, precum Alzheimer
- Boli cardiovasculare datorate arterelor înfundate
- Tulburări autoimune și inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă și cancerul
- Cataractă și declinul vederii legate de vârstă
- Modificări ale aspectului legate de vârstă (pierderea elasticității pielii, ridurile, albirea părului, căderea părului și modificări ale texturii părului)
- Diabet
- Boli genetice degenerative, precum boala Huntington sau Parkinson
Pe măsură ce corpul îmbătrânește își pierde capacitatea de a lupta împotriva efectelor radicalilor liberi. Rezultatul este apariția mai multor radicali liberi, mai mult stres oxidativ și mai multe daune ale celulelor.
Studiile din laborator sugerează că radicalii liberi produși în mitocondrii (organele minuscule din celule care procesează nutrienți pentru a alimenta celula) dăunează substanțelor de care celula are nevoie pentru a funcționa corect. Această deteriorare provoacă mutații care produc mai mulți radicali liberi, accelerând astfel procesul de deteriorare a celulei.
Cauzele care duc la creșterea radicalilor liberi
Conform oamenilor de știință, stilul de viață al unei persoane reprezintă principalul factor care ajută la accelerarea producției de radicali liberi în organism. Concret, cauzele care cresc numărul de radicali liberi includ:
- Expunerea la substanțe chimice toxice, cum ar fi pesticidele și poluarea aerului
- Fumatul
- Consumul de alcool
- Dieta nesănătoasă, precum alimentele procesate, mâncarea prăjită, mezelurile, etc
În general, acești factori au fost legați de boli precum cancerul și bolile cardiovasculare.
Antioxidanții și radicalii liberi
Antioxidanții sunt substanțe chimice care împiedică sau reduc reacțiile chimice oxidative în organism. Antioxidanții acționează neutralizând radicalii liberi, donându-le acestora un electron. În acest fel, le scade reactivitatea neutralizându-i și transformându-i în molecule mai stabile.
Unii antioxidanți pot ajuta la regenerarea altor antioxidanți din organism, sporind astfel capacitatea de neutralizare a radicalilor liberi.
Există o varietate de antioxidanți, inclusiv enzime precum superoxid dismutaza, catalază și glutation peroxidază, precum și molecule non-enzimatice precum vitamina C, vitamina E, beta-carotenul, flavonoidele și alte fitonutrienți. Acești antioxidanți pot fi produși de organism sau pot fi obținuți din alimente.
Niciun antioxidant nu poate combate efectele fiecărui radical liber. Așa cum radicalii liberi au efecte diferite în diferite zone ale corpului, fiecare antioxidant se comportă diferit datorită proprietăților sale chimice.
De fapt, studiile efectuate asupra antioxidanților au evidențiat atât beneficiile antioxidanților, dar și potențialele efecte negative ale acestora. De exemplu, unele cercetări au arătat că antioxidanții nu au efecte benefice pentru prevenirea cancerului de prostată și nici nu scad riscul de cancer pulmonar. De fapt, pentru persoanele deja cu un risc crescut de cancer, cum ar fi fumătorii, antioxidanții au crescut ușor riscul de cancer.
Unele analize au descoperit că suplimentarea cu antioxidanți este dăunătoare, mai ales dacă oamenii iau mai mult decât doza zilnică recomandată (DZR). De exemplu, o cercetare din 2013 a descoperit că dozele mari de beta-caroten sau vitamina E cresc semnificativ riscul de deces.
Cercetătorii spun că, deși antioxidanții, mineralele, fibrele și alte substanțe găsite în mod natural în fructe, legume și cereale integrale ajută la prevenirea unei varietăți de boli cronice, este puțin probabil ca dozele mari de suplimente antioxidante pot avea aceeași performanță.
Antioxidanții din alimente
Un posibil motiv pentru care multe studii privind suplimentele antioxidante nu arată un beneficiu pentru sănătate este că antioxidanții tind să funcționeze cel mai bine în combinație cu alți nutrienți, substanțe chimice din plante și chiar alți antioxidanți.
De exemplu, o cană de căpșuni proaspete furnizează aproximativ 80 mg de vitamina C, un nutrient cunoscut pentru capacitatea sa de a lupta împotriva radicalilor liberi. Dar un supliment care conține 500 mg de vitamina C (echivalentul a 667% din doza zilnică recomandată) poate să nu ofere substanțele chimice din plante (polifenoli) găsite natural în căpșuni, precum proantocianinele și flavonoidele, care pot lucra împreună cu vitamina C pentru a oferi protecție împotriva bolilor. Aceste substanțe chimice din plante au și alte beneficii în afară de rolul lor de antioxidanți.
Diferențele de cantitate și tipul de antioxidanți prezenți în alimente, în comparație cu cele din suplimente, pot, de asemenea, să influențeze efectele lor. De exemplu, există opt forme chimice de vitamina E găsite în alimente, însă suplimentele de vitamina E conțin de obicei doar o singură formă, alfa-tocoferol.
Prin urmare, dacă vrei să te protejezi împotriva efectelor radicalilor liberi, este important să consumi o dietă bogată în fructe și legume, în loc să apelezi la suplimente.
Aimentele în care se găsesc antioxidanți ce combat radicalii liberi și care oferă în același timp nutrienți esențiali pentru funcționarea optimă a organismului sunt:
1. Alimente ce oferă vitamina C: broccoli, varza de Bruxelles, pepene galben, conopida, grapefruit, verdeață (nap, sfeclă, gulie), miere, varză, kiwi, lămâie, portocală, papaya, căpșuni, cartofi dulci, roșii și ardei
2. Alimente ce conțin vitamina E: migdale, avocado, legume cu frunze verzi, alune, ardei roșu, spanac (fiert) și semințe de floarea soarelui
3. Carotenoide, inclusiv beta-caroten și licopen conțin următoarele fructe și legume: caise, sparanghel, sfeclă roșie, broccoli, pepene galben, morcovi, ardei gras, kale, mango, nap și legume cu frunze verzi, portocale, piersici, grapefruit roz, dovleac, spanac, cartofi dulci, mandarine , roșii și pepene verde
4. Seleniu îți oferă: nucile braziliene, peștele, crustaceele, carnea de vită și pasăre, orz, orez brun
5. Zinc poți obține din următoarele alimente: carne de vită și pasăre, stridii, creveți, seminte de susan, seminte de dovleac, naut, linte, caju, cereale fortificate
6. Compuși fenolici: Quercetină (mere, vin roșu, ceapă), catechine (ceai, cacao, fructe de pădure), resveratrol (vin roșu și alb, struguri, alune, fructe de pădure), acid cumaric (condimente, fructe de pădure), antociani (afine, căpșuni)
În concluzie, radicalii liberi sunt molecule instabile care pot cauza daune celulare și pot contribui la dezvoltarea bolilor și proceselor de îmbătrânire prematură în organism. Aceștia sunt produși în mod natural în organism prin procese metabolice normale și pot fi, de asemenea, rezultați din expunerea la factori externi precum radiațiile ultraviolete, poluarea și fumatul. Antioxidanții sunt compuși chimici care ajută la protejarea celulelor împotriva daunelor provocate de radicalii liberi. Cea mai bună modalitate de a obține antioxidanți este de a avea o dietă sănătoasă, cu fructe, legume și alimente nutritive.
Dieta fără zahăr: cum se ține și de ce este recomandată
Surse foto: Pexels.com, iStock.com
Surse articol: Medicalnewstoday.com, Hsph.harvard.edu
Urmareste-ne pe Google News
