Zi după zi, cercetătorii fac descoperiri îngrijorătoare privind transmiterea coronavirusului în comunitate. Recent, specialiștii au aflat că virusul se mai poate transmite și prin scaun, iar flora intestinală joacă un rol decisiv privind modul în care sistemul imunitar luptă împotriva coronavirusului, potrivit fanatik.ro.
Care este legătura dintre flora intestinală și coronavirus
Așa cum bine știm, miliardele de bacterii pe care le avem în organism joacă un rol important pentru sistemul nostru imunitar. De asemenea, sunt de o importanță majoră și când vorbim de combaterea virusurilor.
Potrivit Journal No.78, studiile recent publicate despre coronavirus arată acțiunea unor anumite tipuri de bacterii,sugerând o axă terapeutică, precum și una preventivă.
Citeste si: Veste încurajatoare pentru România, potrivit unui cercetător belgian: românii au gene anti COVID - 19!
Este esențial să înțelegem modul prin care virusul pătrunde în organismul uman, iar felul în care acesta se leagă de celulele noastre cu ajutorul receptorilor săi ne poate ajuta pe viitor, susțin specialiștii.
Receptorii coronavirusului, adică acele mici antene pe care le putem observa pe suprafața virusului, sunt de fapt niște enzime care se leagă de celulele intestinale.
Modul de prindere a coronavirusului se modifică pe măsură ce virusul evoluează. Felul în care ajunge la plămâni variază, în timp ce în intestinul subțire modul său de prindere rămâne constant.
Ce bacterii ajută la răspândirea coronavirusului
Din descoperirile cercetătorilor, se pare că celulele mucoasei intestinale (enterocite) ar putea fi un rezervor pentru coronavirusuri. În cazul unui exces de bacterii nesimbiotice (adică acele bacterii care sunt dăunătoare organismului n.r.), acești receptori ai coronavirusului ar putea fi într-un număr mult mai mare.
Primii care au descoperit legătura dintre flora intestinală și coronavirus au fost cercetătorii chinezi. Aceștia au analizat schimbările survenite la nivelul florei intestinale în urma contractării coronavirusului la persoanele decedate în urma complicațiilor suferite.
Astfel, aceștia au descoperit că în flora instestinală s-a înregistrat o scădere semnificativă a bifidobacteriilor și lactobacililor, principalele bacterii simbiotice ( bacterii care sunt bune pentru organism n.r.), și o creștere a bacteriilor precum Corynebacterium sau Ruthenibacterium.
Nivelul crescut de celule imune și markerii de inflamații duc la hipomexie, adică scăderea presiunii și a cantității de oxigen din sângele. De asemenea, hiperinflamarea și disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale “prietenoase”), prezintă un risc mare de afecțiuni grave la nivelul sistemului respirator, potrivit specialiștilor.
În cazul unei infecții grave cu coronavirus, ADN-ul virusului a putut fi detectat în sânge doar la 10%, în timp ce în scaun a fost detectat la 50% dintre pacienți.
Potrivit noilor descoperiri, cercetătorii cred că excrementele pot prezenta un nou mod de transmitere a coronavirusului.
Sistemul imunitar enteric (un sistem nervos al tractului gastro-intestinal n.r.) stabilește modul în care sistemul nostru imunitar general reacționează la factori externi. De asemenea, intestinul și microbiotica pulmonară sunt interconectate.
Lipopolizaharidele (LPS), molecule produse de bacteriile gram-negative, produc un mediu propice imflamațiilor pe întreg corpul. Prin urmare, dacă persoanele al căror sistem imunitar reacționează prea mult sau prea puțin au un ecosistem intestinal perturbat.
Această perturbare este generată de un stil de viață dezechilibrat, alimentele consumate și mediul înconjurător.
Persoanele în vârstă, care au un dezechilibru la nivelul florei intestinale, apar inflamații sistemice dese. Astfel, se explică de ce persoanele înainte în vârstă sunt cele mai afectate de noul coronavirus.
Ce au descoperit specialiștii la primele cazuri de coronavirus
Primele cazuri cercetate de specialiști au provenit din Wuhan, locul de unde a pornit pandemia. Potrivit acestora, bacteriile Prevotella (cele gram-negative) păreau ca și cum ar fi fost infectate cu coronavirus. Probele recoltate de la 6 pacienți din Hong Kong, grav afectați de infecția cu virusului periculos, au arătat o cantitate semnificativă de bacterii Prevotella în scaunele lor.
După mai multe cercetări din țări diferite, s-a ajuns la concluzia că virusul SARS-COV-2 se comportă ca un bacteriofag, adică infectează bacteriile din corp, care mai apoi devin periculoase și produc inflamații care pot fi fatale.
În cazul copiilor, aceștia au o microbiotă săracă în Prevotella, tocmai de aceea nu sunt atât de afectați de coronavirus, din spusele unui om de știință din Franța.
De asemenea, această bacterie este întâlnită mai mult la femei decât la bărbați, dar oamenii de știință spun că sistemul imunitar al acestora este obișnuit cu bacteriile de tip Prevotella. Tomai de aceea, decesele cauzate de COVID-19 sunt mai mari în rândul bărbaților.
Citește și Legea a decis! Ce sunt obligați să facă românii bolnavi de COVID-19, de acum înainte!
Dacă se dovedește că infecția cu noul coronavirus este o infecție mixtă, adică atât bacteriană, cât și virală, atunci combinarea hidroxiclorochinelor și a azitromicinei antibiotice promovată de dr. Didier Raoult, se va dovedi a fi cel mai eficient tratament împotriva coronavirusului.
Știm că cercetătorii de pe tot globul încearcă să găsească soluția pentru COVID-19, dar o amplă cercetare asupra interacțiunilor dintre gazdă, bacterii și coronavirus ar putea spori eforturile pentru a găsi un remediu.
Urmareste-ne pe Google News
