Fisetina: beneficii și recomandări

Sâmbătă, 27.09.2025

Fisetina este un flavonoid prezent în fructe precum căpșunile, fiind responsabil pentru culoarea lor intensă. Studiile au arătat că fisetina este cel mai puternic compus senolitic cunoscut, depășind quercetina sau resveratrolul, astfel este utilizat pentru combaterea bolilor asociate îmbătrânirii. În acest articol vom afla toate beneficiile fisetinei, dar și ce riscuri poate avea dacă nu este utilizată corespunzător.

Ce este fisetina

Fisetina este un polifenol cu efecte remarcabile asupra longevității, conform studiilor efectuate pe animale. Face parte din clasa flavonoidelor, compuși recunoscuți pentru proprietățile lor antioxidante și antiinflamatorii, care pot contribui la prevenirea bolilor și la o îmbătrânire sănătoasă.

Un aspect deosebit de interesant este rolul său senolitic: fisetina poate sprijini eliminarea celulelor îmbătrânite, contribuind astfel la prelungirea duratei de viață și la reducerea riscului de afecțiuni asociate vârstei.

Deși se găsește natural în alimente precum căpșuni, mere sau kiwi, cantitățile nu sunt suficiente pentru a reproduce efectele observate în studii. Din acest motiv, suplimentarea este considerată cea mai eficientă metodă de a crește aportul de fisetină, însă necesită prudență în privința dozajului.

Ce beneficii are fisetina

Polifenolii, inclusiv fisetina, susțin sănătatea prin declanșarea unor procese benefice la nivel celular. Dintre aceștia, flavonoidele – cea mai mare categorie de polifenoli – sunt recunoscute drept principalii activatori ai mecanismelor antioxidante din plante. Cercetările au demonstrat că flavonoidele exercită efecte antioxidante, antiinflamatorii, anticancerigene și chiar antimutagene asupra celulelor.

Fisetina, parte a acestei clase, se remarcă printr-un potențial deosebit. Studiile realizate pe celule și animale arată că acest compus vegetal poate contribui la prevenirea bolilor și la sprijinirea unui proces de îmbătrânire sănătoasă. Mecanismele prin care acționează includ:

1. Amplificarea apărării antioxidante. Fisetina s-a dovedit a fi un antioxidant deosebit de puternic, capabil să sprijine sănătatea celulară în mai multe moduri. Celulele noastre produc constant atât compuși benefici, precum antioxidanții, cât și substanțe nocive, cum sunt radicalii liberi. Dacă aceștia din urmă se acumulează în exces, pot provoca stres oxidativ, deteriorând lipidele, proteinele și chiar ADN-ul. Prin creșterea nivelului de antioxidanți, organismul are șansa de a neutraliza radicalii liberi și de a preveni efectele lor nocive.

Fisetina nu doar că reduce direct impactul radicalilor liberi, dar stimulează și producția de antioxidanți naturali, cum este glutationul – considerat unul dintre cei mai importanți protectori celulari. Mai mult, studii in vitro au arătat că fisetina poate inhiba dezvoltarea tumorilor hepatice la rozătoare, cel mai probabil datorită combinației dintre efectele sale antioxidante și antiinflamatorii.

2. Reducerea inflamației. Calea NF-κB reprezintă una dintre principalele rețele de semnalizare implicate în inflamația organismului. Acest complex proteic reacționează la diverși factori de stres, de la infecții virale și expunere la radiații UV, până la radicali liberi. Atunci când este activată în exces, NF-κB poate contribui la apariția și progresia unor afecțiuni cronice grave, precum artrita reumatoidă, scleroza multiplă, bolile inflamatorii intestinale, ateroscleroza sau chiar anumite forme de cancer.

Studiile au arătat că fisetina are capacitatea de a modula această cale inflamatorie, reducându-i activitatea. Cercetările au evidențiat că fisetina inhibă NF-κB în celule mastocitare umane (HMC-1), prevenind astfel reacțiile inflamatorii în lanț. Prin acest mecanism, fisetina ar putea proteja împotriva bolilor autoimune și inflamatorii, limitând interacțiunile dăunătoare dintre mastocite și celulele T activate.

3. Declanșarea efectelor senolitice, adică eliminarea celulelor îmbătrânite. Îmbunătățirea activității antioxidante și reducerea inflamației sunt beneficii pe care le au mai mulți compuși vegetali, însă ceea ce face fisetina cu adevărat specială este rolul său senolitic. Acest aspect a atras atenția cercetătorilor din întreaga lume, deoarece deschide o nouă cale în înțelegerea procesului de îmbătrânire și a bolilor asociate acestuia.

Senoliticele, fie ele medicamente sintetice sau compuși naturali precum fisetina, au capacitatea de a elimina celulele senescente – acele celule îmbătrânite care și-au pierdut funcționalitatea, dar care continuă să ocupe spațiu și să afecteze țesuturile sănătoase. Prin această „curățare” celulară, fisetina ar putea contribui la menținerea sănătății organismului pe termen lung.

Primele studii sugerează că fisetina ar putea întârzia sau chiar preveni apariția unor afecțiuni asociate vârstei, de la cancer până la boli ale inimii, plămânilor, ficatului, rinichilor sau ale pielii. Aceste descoperiri poziționează fisetina ca un posibil aliat-cheie în promovarea longevității sănătoase.

Alte potențiale beneficii includ:

Stabilizarea nivelului glicemiei și prevenirea rezistenței la insulină
Îmbunătățirea abilităților cognitive și protecție neurologică
Păstrarea densității osoase

Când este recomandată fisetina

Este important de menționat faptul că fisetina nu este încă un supliment standardizat sau recomandat oficial în ghiduri medicale. Totuși, studiile sugerează câteva situații în care ar putea fi utilă, și anume: pentru susținerea sănătății celulare, reducerea inflamației și încetinirea procesului de îmbătrânire.

Datorită proprietăților sale antioxidante și antiinflamatorii, fisetina poate fi un real ajutor în tratamentul unor forme de cancer sau boli degenerative. De asemenea, se studiază utilizarea ei în boli legate de vârstă, afecțiunile cardiovasculare și tulburările metabolice.

Totuși, fisetina este încă în fază de studiu și nu există doze oficiale stabilite pentru publicul larg. Din acest motiv, suplimentarea trebuie privită cu prudență și discutată cu un medic, mai ales în cazul persoanelor care urmează tratamente sau au boli cronice.

Surse naturale de fisetină

Capsuni in diferite recipiente de sticla — Sursa foto: Pexels.com

Cele mai mari concentrații de fisetină pot fi găsite în:

Căpșuni: 160 μg fisetină per gram
Mere: 26,9 μg fisetină per gram
Rădăcină de lotus: 5,8 μg fisetină per gram
Ceapă: 4,8 μg fisetină per gram
Struguri: 3,9 μg fisetină per gram
Kiwi: 2,0 μg fisetină per gram
Piersici: 0,6 μg fisetină per gram
Castraveți: 0,1 μg fisetină per gram

ATENȚIE! Concentrațiile reale de fisetină pot varia în funcție de locul în care sunt cultivate produsele și de modul în care acestea sunt recoltate, transportate, preparate și consumate. În ceea ce privește merele, concentrațiile de fisetină pot varia în funcție de soi.

Așadar, căpșunile sunt cele mai bogate surse naturale de fisetină, având o concentrație semnificativ mai mare decât alte fructe și legume, motiv pentru care acest flavonoid este adesea asociat cu ele.

Totuși, pe piață există și suplimente cu fisetină care conțin, în general, aproximativ 100 mg de fisetină – o cantitate mult mai mare decât cea pe care o putem obține din alimentație.

În ceea ce privește dozajul optim de fisetină-supliment, studiile disponibile până acum oferă doar câteva repere orientative despre modul în care ar putea fi administrată. De exemplu, într-un studiu clinic pe pacienți cu cancer de colon, o doză zilnică de 100 mg a arătat efecte benefice în reducerea inflamației.

Ca senolitic, însă, cercetătorii sugerează că fisetina ar trebui folosită în cantități de 20 mg/kg greutate corporală.

Un alt aspect important este faptul că fisetina, atunci când este administrată singură, are o absorbție scăzută în organism. Pentru a-i crește biodisponibilitatea, este recomandată combinarea cu grăsimi sănătoase. Uleiul de cocos, uleiul de măsline sau uleiul de pește sunt câteva exemple care pot îmbunătăți absorbția și eficiența suplimentului.

Fisetina: riscuri și complicații

Până în prezent, nu au fost raportate efecte adverse la om. Cu toate acestea, datele din studiile clinice sunt încă destul de limitate, majoritatea cercetărilor fiind efectuate pe celule și animale. Prin urmare, nu se știe exact cum reacționează organismul uman la doze mari de fisetină și nici la utilizarea pe termen lung.

De asemenea, având proprietăți antioxidante și antiinflamatorii puternice, fisetina ar putea influența eficiența unor tratamente, inclusiv cele pentru cancer sau boli autoimune.

De aceea, este important să discuți cu un medic înainte de a administra fisetină sub formă de suplimente.

În concluzie, fisetina este un flavonoid cu potențiale proprietăți antiinflamatorii, antiîmbătrânire, anticancerigene și de susținere a imunității. Cu toate acestea, este important de știut că fisetina a intrat în atenția cercetătorilor relativ recent, iar majoritatea studiilor au fost efectuate pe celule și animale, astfel nu se cunosc foarte bine efectele sale asupra oamenilor.

Vezi si