O digestie sanatoasa are nevoie de un tub digestiv care functioneaza perfect. Pentru a ajunge in stomac, alimentele pe care le consumam parcurg cavitatea bucala, faringele ( conduct musculofibros prin care trec atat aerul cat si hrana) si esofagul. Esogaful este un tub muscular care trimite mancarea in stomac prin miscari peristaltice (contractile) si relaxarea sfincterului esofagian inferior (SEI), numit cardia. Acalazia cardiei numeste imposibilitatea relaxarii acestui sfincter, insotita de aperistaltism (lipsa peristaltismului) esofagian.
Semnele si simptomele pentru acalazia cardiei
Principalul simptom este disfagia (dificultatea de a inghiti) pentru alimente solide si lichide, care poate progresa pe termen lung. Pacientii mai pot prezenta:
- regurgitatii (intoarcerea mancarii fara
efort si greturi);
- dureri toracice : pot disparea in timp
dar sunt mai accentuate in acalazia
viguroasa (forma in care esofagul prezinta contractii spastice);
- scadere in greutate;
- tuse nocturna;
- pneumonie de aspiratie (deoarece
alimentele nu ajung in stomac, sunt aspirate in plamani);
- dificultati in a eructa (ragai).
Cauzele bolii acalazia cardiei
Neuronii intramurali ai esofagului sunt cei care comanda pasajul bolului alimentar in stomac. Pierderea acestor neuroni duce la acalazia cardiei, dar in cazul multor pacienti, boala este idiopatica (de cauza necunoscuta). Sindromul Triplu A este o afectiune genetica rara care asociaza acalaziei cardiei o insuficienta adrenocorticala (boala Addison ) si alacrima (lipsa lacrimilor).
Acalazia secundara urmeaza altor afectiuni:
- carcinom (tumora maligna) gastric;
- limfom (cancer al sistemului circulator
limfatic);
- boala Chagas (o parazitoza tropicala);
- unele infectii virale;
- gastroenterita eozinofilica
(infiltrarea selectiva a eozinofilelor in stomac si/sau intestin);
- tulburari neurodegenerative (disfuctii
progresive ale sistemului nervos).
Evolutia bolii acalazia cardiei
| Esofagul se
dilata, iar alimentele stagneaza mult timp inainte de a trece lent in stomac.
De aceea, acalazia cardiei se poate complica, ducand la:
- malnutritie (privarea organismului de
substante esentiale); |
 |
Diagnosticul pentru acalazia cardiei
Radiografia toracica simpla si mai ales cea cu substanta de contrast (pentru care pacientul inghite o solutie de bariu inainte de examinare) sunt metode ieftine, la indemana oricui. Acestea evidentiaza un esofag dilatat, cu eliminare defectuoasa, orificiul cardia de forma ascutita, nivel hidroaeric (o linie orizontala care separa gazul de lichid) sau lipsa camerei cu aer a stomacului (fundul stomacului).
Testul la colecistokinina arata ca dupa administrarea substantei, cardia se contracta.
Manometria esofagiana inregistreaza presiunea din interiorul esofagului, pentru a determina tulburarile motorii ale corpului organului si cardiei. In acalazia cardiei, aceasta investigatie pune in evidenta aperistaltismul si relaxarea incompleta a sfincterului esofagian inferior.
Endoscopia (explorarea vizuala a esofagului cu ajutorul unui tub) gaseste reziduuri alimentare si salivare, precum si dilatarea corpului esofagian, insotita de atonie (reducerea elasticitatii tesutului). Foarte putine cazuri de acalazia cardiei pot fi diagnosticate doar prin aceasta metoda.
Medicul va avea grija sa nu confunde aceasta boala cu spasmul esofagian (contractii esofagiene neregulate, necoordonate si uneori puternice) sau pseudoacalazia (cancerul portiunii distale a esofagului).
Tratament pentru acalazia cardiei
Principalul scop al terapiei este reducerea presiunii sfincterului esofagian inferior, care poate fi obtinuta prin:
- dilatare cu balon, procedura care duce
la ruperea fibrelor musculare, pentru a slabi sfincterul;
- miotomie (incizie la nivelul
muschiului) chirurgicala, de multe
ori efectuata in combinatie cu proceduri
antireflux (care previn refluxul gastrointestinal);
- terapie farmacologica (relaxante ale
muschiului neted), indicata ca manevra temporara;
- bauturile carbogazoase ajuta 50% dintre
bolnavi in golirea esofagului;
- injectarea toxinei botulinice (proteina
produsa de bacteria Clostridium botulinum) intrasfincterian, in medie o data la 6
luni;
- examinare medicala periodica (unii
pacientii cu simptome usoare nu necesita tratament imediat).
Asadar, nu trece cu vederea semnele unei deglutitii dificile. Ar putea fi semnul unei boli care, asa cum ai citit mai sus, iti poate afecta atat digestia, cat si respiratia, daca nu e diagnosticata la timp.
Bibliografie:
- Tinsley R.
Harrison. Harrison's Principles of Internal Medicine. United States of
America: McGraw-Hill, 2004;
- David A. Warrell, Timothy M. Cox, John
D. Firth, Edward J., J R., M.D. Benz. Oxford Textbook of Medicine 4th edition. Oxford Press, 2003;
- http://www.wrongdiagnosis.com ;
- Theodore
M. Bayless, Anna Mae Diehl. Advanced Therapy in Gastroenterology and
Liver Disease. Hamilton, London: B.C. Decker Inc., 2005.
Urmareste-ne pe Google News
