Abcesul renal- simptome, diagnostic, tratament
Cuprins
- Cauzele aparitiei abcesului renal
- Simptomele abcesului renal
- Diagnosticul de abces renal
- Tratamentul abcesului renal
Abcesul renal (pionefrita) este o inflamatie supurativa a parenchimului renal, iar afectiunea se caracterizeaza prin acumularea de puroi la nivelul tesuturilor renale.
Cauzele aparitiei abcesului renal
Din punct de vedere al etiologiei, se deosebesc doua tipuri de abcese renale:
-abcesele renale ce apar ca o complicatie a unei infectii urinare ascendente, persistenta datorita existentei unor factori favorizanti
-abcesele renale stafilococice
Abcesele renale stafilococice sunt mai rar observate astazi si sunt determinate in majoritatea cazurilor de stafilococul auriu, care ajunge la nivelul corticalei renale pe cale hematogena. Punctul de plecare al infectiei este, de obicei, un focar cutanat (furuncul, abces, panaritiu), mai rar punctul de plecare poate fi reprezentat de o osteomielita. Leziunea care apare este localizata in zona corticala si este localizata predominant unilateral.
Abcesul renal ce apare ca o complicatie a unei infectii urinare este mai frecvent intalnit, fiind secundar unei infectii urinare persistente, determinate de obstructia caii urinare (litiaza) sau, la copii, de refluxul vezico-ureteral. Alti factori favorizanti ai unei infectii urinare persistente sunt:
-diabetul zaharat
-vezica neurogena
-sarcina
-stricturi ureterale
-reflux vezico-ureteral
Agentii patogeni care determina aparitia infectiilor urinare sunt bacteriile. Cele mai frecvente sunt:
- E. coli
- Klebsiella
- Proteus
Procesul inflamator incepe in zona medulara si se extinde spre zona corticala. Evolutia este spre supuratie difuza si formare de abcese corticomedulare. In forma sa extrema, denumita rinichi septic, intreg rinichiul este sediul unor abcese diseminate, iar grasimea perirenala apare congestionata si edematiata. Fistulizarea spontana a abcesului in spatiul perirenal, cu formare de abces perinefretic, este posibila.
Simptomele abcesului renal
In cazul abcesului renal determinat de stafilococi, simptomele pot fi urmatoarele:
- febra
- frisoane
- durere lombara de intensitate variabila
- stare generala alterata
- urina este limpede, exceptand situatia in care abcesul se deschide in calea excretorie.
La un pacient cu infectie urinara persistenta, de multe ori ignorata, apar:
- dureri lombare sau la baza toracelui
- febra
- frisoane
- stare generala alterata
- greturi
- varsaturi
- oligoanurie
- urina este tulbure.
Alteori, septicemia si socul septic pot domina scena clinica.
Diagnosticul de abces renal
Diagnosticul este sugerat ,in cazul abceselor renale stafilococice, de tabloul clinic si de existenta, in antecedentele recente, a unei stafilococii cutanate. Urocultura este negativa in cele mai multe cazuri.
Analizele de sange pot sa evidentieze o leucocitoza pronuntata cu neutrofilie; uneori si hemocultura fiind pozitiva.
Urografia intravenoasa evidentiaza, in caz de abces , o leziune care ocupa loc in spatiul renal. Pentru diferentierea de un cancer renal febril, importante sunt ecografia si, mai ales, CT (tomografia computerizata), care identifica o arie intens hipodensa si permit punctia in scop diagnostic si terapeutic.
Pentru diagnosticul unui abces renal ce apare din cauza unei infectii renale, se recomanda efectuarea unui sumar de urina, in urina depistandu-se o leucociturie si bacteriurie semnificativa. Analizele de sange efectuate releva o hemocultura pozitiva, leucocitoza fiind marcata.
Printre examenele paraclinice importante pentru diagnostic, se numara:
-radiografia reno-vezicala simpla
-urografia intravenoasa
-ecografia
-CT (tomografia computerizata)
Tratamentul abcesului renal
Tratamentul consta in administrarea de antibiotice pe cale parenterala. Dozele se vor ajusta adecvat cu functia renala care este deficitara uneori.
In functie de raspunsul clinic si de rezultatele uroculturii si antibiogramei, antibioterapia va fi continuata, cu sau fara modificari.
In caz de raspuns favorabil, tratamentul se va continua per os inca 4-6 saptamani.
In abcesul unic, este necesara asocierea drenajului:
-fie prin punctie echoghidata,
-fie prin lombotomie minima.
In alte cazuri, cu abces mare si bine constituit, va fi necesar drenajul chirurgical sau chiar nefrectomia ( extirparea partiala sau totala a unuia sau a ambilor rinichi). Nefrostomia (interventie chirurgicala pentru devierea spre exterior a urinii) percutanata este utila pentru drenajul cavitatilor pielo-caliceale in staza.
O alternativa poate fi reprezentata si de cateterismul ureteral.
Ulterior, se vor trata cauzele favorizante ale infectiilor urinare: reflux vezico-ureteral, stricturile ureterale.
Urmareste-ne pe Google News
