Encefalitele virale - simptome, diagnostic, tratament

Encefalita virala este o inflamatie a creierului, provocata de o infectie cu virusi, asociata cu o mortalitate si o morbiditate crescuta.

In functie de modul de aparitie al simptomelor si de modul de producere, neuroinfectiile se clasifica astfel:
- primitive: agentul infectios se localizeaza direct pe sistemul nervos;
- secundare: neuroinfectia apare ca o complicatie in cursul unei boli infectioase generale.

Dupa localizarea leziunilor inflamatorii, in substanta alba sau cenusie se descriu:
- leuconevraxitele: afecteaza substanta alba;
- polinevraxite: afecteaza substanta cenusie;
- pannevraxite: leziuni ce se localizeaza atat in substanta alba cat si in cea cenusie.

Cauzele aparitiei encefalitelor virale

Numerosi virusi pot determina aparitia unei encefalite virale, de exemplu:
- in cazul encefalitelor acute primitive: rabia, Arbo virus;
- in cazul encefalitelor secundare: virusul poliomielitic, virusul coxackie, virusul gripal, virusul urlian;
- in cazul encefalitelor persistente: virusul Herpex simplex, virusul varicello-zosterian, virusul rujeolic, virusul PAPOVA, virusul rubeolic, citomegalovirus, HIV, virusul limfotropic simian.

Dupa un vaccin sau dupa o febra eruptiva, pot sa apara encefalitele post-virale.

Simptomele care apar in cazul encefalitelor virale

Simptomele care dau un semnal de alarma sunt:
-febra;
-cefaleea (durerea de cap) severa;
-confuzia.

Encefalitele virale mai sunt insotite si de o alta serie de simptome:
- fotosensibilitatea (sensibilitate la lumina);
- rigiditatea cefei;
- letargie (stare de apatie, de inactivitate totala);
- nervozitate;
- greata;
- varsaturi;
- ameteli;
- dificultate in miscare;
- halucinatii;
- pierderi ale memoriei;
- schimbarea personalitatii;
- probleme ale vorbirii;
- convulsii;
- coma.

Simptomele encefalitei pot varia in functie de agentul infectios de care este determinata.

Rabia (turbarea, lyssa)

Virusul rabic poate fi transmis la om prin muscatura de caine, lup, zgarietura de vulpe. Contagiunea interumana este foarte rara. Incubatia este de 40 de zile.

La debut apar cefalee, febra moderata, insomnie, neliniste, anxietate, tulburari de inghitire, tulburari de respiratie, spume la gura, convulsii ce se accentueaza la curenti de aer (aerofobie), la incercarea de a bea apa (hidrofobie). Mai tarziu pe un fond de agitatie psiho-motorie cu delir si halucinatii apar paralizii si tulburari sfincteriene.

Diagnosticul implica:
- izolarea agentilor patogeni in saliva, LCR, urina;
- depistarea prezentei anticorpilor;
- efectuarea electroencefalogramei;
- recoltarea de lichid cefalo-rahidian.

Tratamentul este doar simptomatic si consta in administrarea de sedative.

Encefalitele post virale

Apar dupa o infectie virala, virusul nu mai este prezent la nivelul sistemului nervos, cauza de aparitie este un proces imun. Este afectata substanta alba si apare demielinizarea secundara.

Simptomele apar dupa un interval fix de la debutul bolii de baza. Astfel apar encefalitele post vaccinale a caror simptome se instaleaza dupa 4-14 zile de la vaccinare. Acest tip de encefalite determina sechele importante.
Apar si encefalite dupa febre eruptive si se intalnesc in cazul: rujeolei, rubeolei, scarlatinei, varicelei.

Encefalita rujeolica acuta

Apare in decurs de o saptamana dupa infectia rujeolica: dupa scaderea febrei pot sa apara crizele epileptice, hemiplegii acute, parapareze, ataxii, iritabilitate, tipete excesive, tulburari de somn.

Pentru diagnostic se poate recurge la:
- CT si RMN
- teste de sange: identifica titru marit al anticorpilor IgM si IgG
- analiza lichidului cefalo-rahidian.

Tratament: nu exist un tratament antiviral sigur; se pot administra steroizi. In 30% din cazuri apar sechele, mai poate sa apara surditatea, hemiplegii, paraplegii, iar in 5-15 % din cazuri evolutia poate fi letala.

Encefalita herpetica Poate fi determinata de virus Herpes simplex tip 1 sau tip 2. Simptomele care apar sunt: - febra; - tulburari de constienta; - cefalee; - varsaturi; - modificari de comportament; - crize epileptice; - hemipareze. Si pentru diagnosticul encefalitelor herpetice se apeleaza tot la: - CT si RMN; - analiza lichidului cefalo-rahidian; - electroencefalograma.

Tratamentul presupune administrarea de aciclovir timp de 10-14 zile, in doza de 10 mg/kg corp.

Encefalitele zosteriene

Afecteaza cel mai frecvent persoanele in varsta cu neoplasme, imunosupresatii. Virusul responsabil de aparitia bolii este virusul varicelo-zosterian.

Simptomele includ:
- radiculita: dureri segmentare si radiculare, tulburare de sensibilitate, pustule la nivelul trunchiului sau extremitatilor;
- mielita: febra, dureri radiculare, tulburari progresive de sensibilitate, parapareze, pustule.

Cele mai frecvente forme care apar sunt:
- zona-zoster oftalmica: cu dureri si eruptie in teritoriul cutanat inervat de nervul oftalmic; existand riscul producerii de ulcere corneene si oftalmoplegii;
- zona-zoster geniculata : apar pustule in urechea externa si pe varful limbii, paralizie faciala, tulburari de auz, vertij .

Tratamentul consta in administrarea de aciclovir, acesta va scurta perioada dureroasa si va grabi vindecarea veziculelor. Alte medicamente utilizate sunt prednisolon si carbamazepin.

Panencefalita sclerozanta subacuta von Bogart

Este o afectiune extrem de grava a copiilor, ce debuteaza frecvent intre 4-14 ani, cauza aparitiei fiind infectia cu virus rujeolic. Maximum de frecventa si de gravitate este intalnit intre 7-8 ani, in special la baieti, dupa o rujeola precoce contractata inainte de 2 ani. Exista si cazuri in care rujeola nu este prezenta in antecedente.

Simptomele apar lent si se disting mai multe faze de evolutie:
- initial apare: retardul intelectual, tulburari de personalitate, tulburari de afectivitate, tulburari de comportament, letargie;
- in faza urmatoare apar: tulburari motorii si convulsiile;
- in stadiul trei se instaleaza: hiperextensia membrelor inferioare si flexia membrelor superioare;
- in stadiul al patrulea: apare pierderea globala a functiilor corticale cu instalarea tetraplegiei;
- in stadiul final: starea bolnavului se agraveaza, intra in coma si decedeaza datorita infectiilor intercurente.

Pentru diagnostic sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice:
- electroencefalograma;
- teste de sange: urmaresc titrul anticorpilor antirujeolosi;
- analiza lichidului cefalo-rahidian.

Evolutia bolii este catre moarte in circa 2 ani, existand si forme prelungite cu remisiuni si agravari. S-a observat ca vaccinarea antirujeolica a scazut frecventa bolii.

Nu exista un tratament specific acestei boli, se pot folosi pentru a amana evolutia bolii: terapiile imunostimulatoare, preparate corticozonice, amantadina. Administrarea acestora nu modifica, din pacate, prognosticul sumbru al bolii.

Stabilirea diagnosticului de encefalita virala

Investigatiile paraclinice necesare stabilirii cu certitudine a diagnosticului de encefalita virala sun.t:
- testele de sange: identifica antigenele si anticorpii virali;
- CT si RMN;
- electroencefalograma;
- analiza lichidului cefalo-rahidian;
- biopsia cerebrala.

Tratamentul encefalitelor virale

Tratamentul encefalitelor virale depinde de agentul infectios. Cele mai utilizate medicamente pentru tratarea unei encefalite virale sunt: aciclovir si prednisolon.

Se vor mai administra si alte medicamente in functie de simptomele pacientului. De exemplu, in cazul aparitiei crizelor epileptice se vor administra anticonvulsivante.

Asadar este necesar sa se stabileasca diagnosticul cu certitudine pentru a se putea administra un tratament eficient in doze corespunzatoare.

Important!

Encefalitele virale netratate, tratate tardiv sau necorespunzator pot duce la deces.

La aparitia febrei, durerilor de cap severe, fotosensibilitatii, rigiditatii cefei prezentati-va de urgenta la medic, pentru a primi un diagnostic corect si un tratament adecvat care va pot salva viata.