Incidența cancerului de col uterin a crescut mult în țara noastră, iar numărul femeilor care mor din această cauză ne situează pe primele locuri în Europa. Principala problemă o reprezintă lipsa de informare sau de acțiune a compatrioatelor noastre. Multe dintre noi nu am pășit niciodată în cabinetul medicului ginecolog, din teamă, rușine sau o combinație de acești factori.
Este vital să efectuezi anual, mai ales între 25 și 65 de ani, un examen Papanicolau. Azi nu îți vom vorbi despre acest test obligatoriu pentru orice femeie, ci despre o procedură ce poate fi suportată în urma rezultatelor sale. Află ce e electrorezecția cu ansă diatermică, de ce trebuie să apelezi la ea și ce presupune aceasta! Sunt informații care îți pot salva viața!
Electrorezecția cu ansă diatermică: când și de ce apelăm la ea
Ai mers să efectuezi testul Papanicolau, iar medicul tău a observat leziuni pe col sau modificări neobișnuite și alarmante la nivelul celulelor acestuia. O electrorezecție cu ansă diatermică poate fi recomandată și în urma unui control ginecologic obișnuit, în cazul în care doctorul consideră că ceva e în neregulă.
Cu un nume aproape imposibil de pronunțat, electrorezecția cu ansă diatermică reprezintă îndepărtarea (excizia) de țesut lezionat al colului uterin în urma unei intervenții noninvazive. Procedura își datorează numele instrumentului utilizat de specialist, o ansă metalică subțire cât un fir de păr, cuplată la un aparat special de electrochirurgie. Proba este trimisă apoi spre a fi analizată la laborator.
Când trebuie să apelezi la această procedură? Așa cum am mai spus, ea e recomandată de doctor, în urma unei examinări prealabile. E determinată de prezența pe colul uterin a unor zone cu modificări (leziuni), ce pot presupune risc de cancer de col. Problema cu aceste afecțiuni este că, deși majoritatea se pot vindeca de la sine, unele pot evalua asimptomatic în tumoare. Pentru a nu risca, medicul poate decide că este cazul să le îndepărteze.
Prescurtată ERAD, electrorezecția cu ansă diatermică nu se efectuează decât în cazul leziunilor care sunt situate pe partea vizibilă a colului, acolo unde apar circa 95% dintre cazurile de cancer. Intervenția nu e recomandată dacă există zone cu ulcerații.
Ce presupune ERAD
în primul rând, medicul va stabili cu tine o dată când va avea loc intervenția. Fiind vorba despre o procedură noninvazivă, ERAD nu necesită spitalizare. Se va desfășura în cabinetul medicului ginecolog, iar tu vei fi întinsă pe scaunul de consultații, ca la o examinare obișnuită.
Mai întâi, medicul analizează colul uterin la microscop, pentru a determina care sunt celulele ce trebuie să fie îndepărtate. Va urma o anestezie ușoară, în cea mai mare parte a cazurilor fiind vorba despre una locală. Ansa diatermică, încărcată electric, va acționa doar la nivelul celulelor vizate, cauterizând apoi rana pentru a împiedica sângerările.
Nu vei simți decât un foarte mic disconfort, o ușoară senzație de presiune abdominală. În cazul în care experimentezi totuși senzații asemănătoare leșinului sau o amețeală pronunțată, e recomandat să îi comunici imediat medicului tău.
În total, procedura nu durează mai mult de 10-20 de minute, iar intervenția ca atare doar câteva minute.
Ce trebuie să faci înainte de ERAD
Fiind vorba despre o procedură atât de simplă, noninvazivă, nu sunt măsuri consistente pe care să le adopți înainte de desfășurarea ei. Ceea ce ar trebui să te preocupe e însă anestezia.
Evită să iei aspirină sau medicamente antiinflamatorii înainte de procedură și, în cazul în care ai apelat la ele, informează-ți neapărat medicul. Nu consuma alimente sau băuturi cu 6 ore înainte de operație și anunță-ți medicul dacă te regăsești în vreuna dintre următoarele situații: suferi de orice boală sau urmezi un tratament, porți lentile de contact sau ai proteză dentară.
De asemenea, execută toaleta intimă înainte de a te prezenta la electrorezecția cu ansă diatermică. Știm, e un sfat de bun-simț, dar preferăm să ți-l reamintim, deoarece emoțiile te pot determina să uiți de acest amănunt.
Ce vei simți după ERAD
E posibil ca în primele ore de după procedură să resimți dureri abdominale ușoare, ce pot fi însă alinate cu ibuprofen sau alte medicamente recomandate de doctor. Poți avea și sângerări postprocedură sau scurgeri vaginale gălbui, dar nu ar trebui să te îngrijoreze, mai ales dacă nu sunt mai abundente decât cele din cadrul menstruației.
Pentru a evita orice potențial riscant, nu întreține raporturi sexuale circa 2-3 săptămâni după procedură. Aceeași atitudine este recomandată și în cazul utilizării de tampoane interne, a dușurilor vaginale sau a efortului fizic.
Ce riscuri poate presupune ERAD
Complicațiile după ERAD apar foarte rar, conform specialiștilor, în doar 1-2% din cazuri. Acestea pot fi reprezentate de infecții, sângerări abundente, eventuale cicatrici la nivelul colului.
Dacă prezinți unul sau mai multe dintre următoarele simptome, consultă neapărat medicul:
- sângerări mai abundente decât la menstruație;
- cheaguri de sânge;
- secreții vaginale urât mirositoare;
- febră sau frisoane;
- dureri abdominale foarte puternice.
ERAD și sarcina
Legătura dintre ERAD și o potențială viitoare sarcină e destul de tulbure. În mod normal, procedura nu ar trebui să afecteze în niciun fel nașterea. Cu toate acestea, unele dintre consecințele severe ale intervenției pot include nașteri premature (aproximativ 10% din cazuri), din cauza deschiderii colului uterin în timpul sarcinii. De asemenea, se pare că și fertilitatea poate fi afectată în cazul acestei proceduri.
Dacă îți mai dorești un copil după electrorezecția cu ansă diatermică, e vital să discuți acest aspect cu medicul tău. Acesta va ști cel mai bine să răspundă dilemelor tale și poate decide dacă e cazul să amâne procedura până ce tu vei rămâne însărcinată și vei naște.
Prin urmare, electrorezecția cu ansă diatermică nu reprezintă o procedură care să te sperie, dat fiind caracterul ei noninvaziv. Dacă îți este recomandată, apelează neapărat la ea, deoarece un potențial risc de cancer de col uterin nu e ceva cu care să te joci.
Urmareste-ne pe Google News
