Alimente "carbon - negative": ce sunt și cum pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice
În timp ce majoritatea proceselor agricole generează emisii de carbon, alimentele carbon-negative au capacitatea unică de a captura mai mult CO₂ decât eliberează pe parcursul ciclului lor de viață. Prin urmare, consumul de alimente "carbon - negative" ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă, contribuind astfel la îmbunătățirea stării climatice a planetei. În acest articol vom afla care sunt alimentele ”carbon-negative ” și cum pot ele contribui la inversarea schimbărilor climatice!
Cuprins
- Ce sunt alimentele "carbon - negative"
- Alimentele "carbon - negative"
- Cum pot ajuta alimentele "carbon - negative" la inversarea schimbărilor climatice
Ce sunt alimentele "carbon - negative"
Alimentele carbon-negative reprezintă o categorie specială de produse alimentare care absorb mai mult dioxid de carbon din atmosferă decât emit pe parcursul întregului lor ciclu de producție. Spre deosebire de alimentele cu emisii reduse de carbon, care doar minimizează impactul negativ asupra mediului, alimentele carbon-negative au un efect net pozitiv, contribuind activ la îmbunătățirea stării climatice a planetei.
În contextul în care producția alimentară globală generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de om (provenind din utilizarea tractoarelor, producția de îngrășăminte sau fermentația intestinală a bovinelor), alimentele carbon-negative oferă o alternativă promițătoare.
Procesul prin care aceste alimente devin carbon-negative este bazat pe capacitatea plantelor de a capta CO₂ din atmosferă prin fotosinteză. Diferența esențială față de plantele obișnuite constă în faptul că, în cazul alimentelor carbon-negative, carbonul capturat nu este eliberat înapoi în atmosferă după consumul și metabolizarea lor, ci rămâne stocat permanent în sol, oceane, formațiuni geologice sau biomasa lemnoasă.
Integrarea acestor alimente în dieta zilnică, alături de adoptarea unor practici agricole regenerative, ar putea contribui semnificativ la reducerea amprentei de carbon a sistemului alimentar global. Totuși, deși conceptul unei diete complet carbon-negative este teoretic posibil, implementarea sa la scară largă ar necesita transformări substanțiale ale obiceiurilor alimentare actuale și ale metodelor de producție agricolă.
Alimentele "carbon - negative"
Iată care sunt alimentele considerate ”carbon- negative”:
Alge (varec)
Varecul este un tip de algă brună din ordinul Laminariales, cunoscut pentru conținutul său ridicat de iod. Datorită acestei proprietăți, varecul este utilizat în producerea iodului și a sodei, având multiple aplicații industriale și alimentare. Face parte din clasa Phaeophyceae și este cunoscut în limba engleză sub denumirea de "kelp".
Pe măsură ce cresc, aceste alge (dar și alte macroalge) absorb CO₂ din atmosferă, iar fragmentele care se desprind ajung pe fundul oceanului, unde o parte din carbonul capturat rămâne stocat.
Totuși,cantitatea de carbon eliminată per kilogram de alge este relativ mică, ceea ce înseamnă că pentru ca produsele pe bază de alge să fie cu adevărat carbon-negative, întregul lanț de aprovizionare trebuie să fie extrem de eficient, implicând transport minim, ambalare redusă și procesare sustenabilă.
Deși acest lucru este rar întâlnit, varecul provenit din surse locale are potențialul de a fi carbon-negativ, iar consumul acestor alge poate contribui indirect la refacerea pădurilor subacvatice de alge, un beneficiu ecologic semnificativ care depășește simpla reducere a emisiilor de carbon.
Produse bacteriene
Bacteriile de oxidare a metanului sunt microorganisme prezente în diverse medii, care consumă metanul pentru a obține energie. Acest proces este benefic pentru mediu, deoarece metanul este un gaz cu efect de seră de aproximativ 30 de ori mai puternic decât CO₂ pe o perioadă de 100 de ani. Dacă consumăm aceste bacterii, ele ar fi metabolizate și ar elibera CO₂, transformând astfel un gaz extrem de poluant (metan) într-unul mult mai puțin nociv (CO₂).
În plus, aceste bacterii necesită nutrienți esențiali precum azotul și fosforul, însă studiile arată că pot fi cultivate folosind fluxuri de deșeuri reciclate, precum deșeuri alimentare sau gunoi de grajd, ceea ce le face o soluție sustenabilă pentru reducerea impactului climatic.
Produsele din aceste bacterii – cum ar fi pudrele proteice sau înlocuitorii de carne – sunt foarte probabil să fie carbon-negative, însă ele nu sunt disponibile în magazine.
Afine și țelină
În turbării umede, carbonul organic se acumulează mai rapid decât se descompune, contribuind astfel la stocarea carbonului pe termen lung. Anumite culturi, precum afinele, merișoarele și țelina, pot fi cultivate în aceste medii, având potențialul de a fi carbon-negative. Totuși, pentru ca aceste alimente să aibă un impact pozitiv asupra mediului, este esențial ca lanțul de aprovizionare să fie eficient, minimizând emisiile de carbon generate de transport, ambalare și procesare.
În mod normal, acest lucru nu se întâmplă în cazul afinelor proaspete, care sunt adesea ambalate în plastic și transportate în întreaga lume din țări precum Peru, ceea ce le face un aliment extrem de bogat în carbon. Deși există produse din turbării cu carbon negativ, acestea sunt foarte rare și greu de identificat în magazine în acest moment.
Nuci, măsline și citrice
Plantarea copacilor pe terenurile cultivate contribuie la stocarea carbonului, ajutând la reducerea emisiilor de CO₂. În ultimele două decenii, suprafața globală destinată nucilor s-a dublat, mare parte din această expansiune având loc pe terenuri agricole. Chiar și luând în calcul întregul lanț de aprovizionare, un kilogram de nuci disponibile în magazine elimină în medie 1,3 kg de CO₂ din atmosferă.
Această captare a carbonului continuă până când copacii ating maturitatea, în jurul vârstei de 20 de ani. Dacă, la finalul ciclului de viață, acești copaci sunt folosiți pentru produse din lemn de lungă durată, carbonul stocat poate rămâne fixat pentru o perioadă și mai îndelungată.
Hrană cultivată în mod regenerativ
Multe practici de regenerare, cum ar fi nelucrarea solului sau plantarea gardurilor vii, pot crește cantitatea de carbon stocată în sol sau în vegetație. De exemplu, firmele care fac agricultură regenerativă au raportat eliminări de 1,5 kg de CO₂ pentru fiecare kg de grâu produs de cultivatorii cu care lucrează. Unele companii cu lanțuri de aprovizionare eficiente din punct de vedere al carbonului spun deja că și-au transformat produsele lor în emisii negative.
Cu toate acestea, pentru alimentele cu emisii mari, cum ar fi carnea de vită, cercetările au descoperit că practicile regenerative sunt puțin probabil să atingă negativitatea carbonului. În plus, unele practici regenerative pot crește emisiile în alte părți ale sistemului alimentar.
De exemplu, o fermă argentiniană, în care vitele pasc printre tufături, și-a certificat carnea de vită că elimină 0,3 kg de CO₂ pe kg, însă pentru a realiza acest lucru, a fost nevoie de 500 de metri pătrați de pășune și teren cultivat per kg de carne de vită. Dacă fiecare fermă de carne de vită ar folosi atât de mult pământ, ar trebui să transformăm încă trei miliarde de hectare de pământ – o zonă de dimensiunea Africii – în teren agricol pentru a satisface cererea noastră actuală de carne de vită.
Cum pot ajuta alimentele "carbon - negative" la inversarea schimbărilor climatice
Așa cum am menționat mai sus, alimentele carbon-negative contribuie la inversarea schimbărilor climatice prin capacitatea lor de a absorbi mai mult carbon decât emit pe parcursul întregului ciclu de viață. Când cultivăm aceste alimente folosind practici agricole regenerative (de exemplu agricultura fără arătură, carbonul este capturat permanent în sol și biomasă, reducând astfel concentrația de CO₂ din atmosferă.
Din păcate, deși alimentele carbon negative au un potențial extraordinar pentru sustenabilitate, acestea reprezintă doar o mică parte din dieta noastră. Pur și simplu nu există suficiente produse cu potențial negativ de carbon, iar practicile regenerative nu pot compensa alimentele cu emisii mari. Prin urmare, sunt necesare și alte strategii pentru negativitatea carbonului.
De exemplu, dacă încetăm să cultivăm pământul, probabil că acesta va reveni la pădure sau pășuni naturale, ceea ce ar face cu siguranță bine planetei. Prin urmare, o soluție alternativă este să căutăm metode de a produce aceeași cantitate de hrană cu mai puțin pământ. Eliberând pământul pentru revegetare, acesta ar absorbi apoi carbonul din aer.
De exemplu, o soluție este să înlocuim produsele din carne de vită cu alternative mai sustenabile. Pentru carnea de vită se folosește 100 mp de pământ la 100 g de proteine, în timp ce alimentele pe bază de plante, cum ar fi fasolea sau tofu, folosesc aproximativ 5 mp pentru aceeași cantitate de proteine.
Studiile au arătat că, dacă oamenii ar înceta să consume produse de la animale și am schimba permanent la hrana pe bază de plante, am putea returna 3,1 miliarde de hectare de teren agricol pădurilor și pășunilor naturale. Aceasta este o zonă de dimensiunea SUA, China, Uniunea Europeană și Australia la un loc și ar însemna ca 8 miliarde de tone de CO₂ să fie eliminate, în fiecare an, timp de aproximativ 100 de ani, pe măsură ce vegetația ar crește și carbonul din sol s-ar reacumula.
Această cantitate enormă de eliminare a carbonului ar compensa toate emisiile alimentelor și ar face dietele noastre carbon-negative. Per persoană, în medie la nivel global, emisiile noastre medii legate de alimente ar merge de la aproximativ 2.000 kg de echivalent CO₂ pe an la -160 kg CO₂ pe an.
În concluzie, adoptarea alimentelor ”carbon-negative” în dieta zilnică poate fi un pas important spre un sistem alimentar mai sustenabil. Totuși, cum acestea sunt într-o cantitate foarte mică pentru necesitățile noastre, schimbarea de la produse care folosesc mult teren (în general carne și lactate) la produse care folosesc puțin pământ (în general alimente pe bază de plante) este probabil cea mai eficientă modalitate de a face dietele noastre carbon- negative.
Alge dulse: beneficii și mod de consum
Surse foto: Pexels.com
Surse articol: Bbc.com
Urmareste-ne pe Google News
