Orjeletul (ulciorul) si salazionul - simptome, diagnostic si tratament
Cuprins
- Cauzele orjeletului si salazionului
- Simptomele orjeletului si salazionului
- Diagnosticul orjeletului si salazionului
- Tratamentul pentru orjelet si salazion
- Preventia ulciorului si salazionului
Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor. Salazionul se dezvolta de obicei lent pe parcursul a 2-3 saptamani, in general fara durere oculara.
Desi pare ca ar fi aceeasi afectiune, nu este deloc asa. Orjeletul (ulciorul) este o infectie superficiala, iar salazionul este asociat unei inflamatii profunde. Asadar cauzele si tratamentul vor fi diferite.Cauzele orjeletului si salazionului
Cauza ulciorului este deseori necunoscuta, dar poate aparea datorita:
- frecatului pleoapei, iritand glandele sebacee;
- mainilor murdare, bacteriile de la nivelul mainii putand cauza infectia;
- unor produse cosmetice: rimelul si creionul de ochi.
Salazionul se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate aparea salazionul.
Simptomele orjeletului si salazionului
Atat orjeletul cat si salazionul au aproape aceleasi simptome.
La nivelul pleoapei, baza unei gene se inflameaza, apare durerea, roseata si se poate extinde. Pielea pleoapei si membrana conjunctivala adiacenta prezinta o coloratie rosiatica.Alte simptome prezente la pacientii cu orjelet: lacrimatie abundenta, durere acuta localizata la nivelul pleoapei. De obicei, orjeletul abcedeaza dupa 72 de ore de la declansarea procesului inflamator; dupa eliminarea puroiului, acesta se poate vindeca spontan, daca nu intervin alte complicatii.
Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul, in general necauzand durere si putand persista cateva luni. Salazionul poate forma un chist sub piele, mai ales cand porii glandelor sunt blocati si continutul se constituie in interiorul glandei. Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului, chiar pana la nivelul sprancenelor. Se poate extinde suficient de mult pentru a cauza probleme de vedere.
Diagnosticul orjeletului si salazionului
Este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. Ambele se
diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei. Daca exista
o umflatura dura in interiorul pleoapei, aceasta este diagnosticata
frecvent ca salazion. Tratamentul pentru orjelet si salazionTratamentul la domiciliu este de obicei suficient, aceste afectiuni nefiind grave. |
Acasa trebuie sa iti protejezi ochii de praf, sa te speli frecvent pe maini, sa nu-ti freci ochii, sa nu folosesti produse cosmetice sau lentile de contact si sa aplici comprese calde si umede pentru o vindecare mai rapida. Este cel mai indicat sa lasi ulciorul si salazionul sa treca de la sine, sa se sparga singur fara a-l "ajuta".
Daca tratamentul la domiciliu nu da rezultate, poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi.
Este necesar consultul de specialitate daca:
- ulciorul devine foarte dureros, creste foarte repede sau continua sa dreneze puroi;
- este afectata vederea;
- dupa 3 zile ulciorul nu se amelioreaza;
- ulciorul se extinde, depasind exteriorul pleoapei, interiorul ei sau ajunge la globul ocular;
Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesara asocierea unui tratament cu antibiotice orale. Acestea iti vor fi prescrise de medicul oftalmolog. Daca ai un ulcior foarte mare care nu se vindeca cu tratament sau un salazion suficient de voluminos pentru a afecta vederea, va trebui incizat de un specialist, pentru a se drena si vindeca. Dupa aceasta interventie va trebui sa utilizezi un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice.
Preventia ulciorului si salazionului
Cea mai buna preventie a orjeletului si salazionului este o igiena riguroasa a mainilor. Trebuie sa eviti zonele intens poluate si cu mult praf, trebuie sa inlocuiesti cosmeticele, mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni, sa iti protejezi ochii de praf si de poluantii din aer prin purtarea de ochelari de protectie. Daca unul din membrii familiei tale are aceasta afectiune (care poate fi contagioasa) nu folosi acelasi prosop, perna, etc. intrucat ai un risc de a face boala.
Bibliografie:
Spalon, Atlas of Clinical Ophthalmology