Nu Skin
Optezi sa Impresionezi

Artrita virala: simptome, diagnostic, tratament

Farima Maria

Majoritatea dintre noi credem ca afectarea articulatiilor reprezinta un apanaj al varstei a treia si ne simtim protejati de acest risc doar prin tineretea noastra. Din pacate, exista asa-numita artrita virala care afecteaza orice categorie de varsta, netinand cont de acest principiu!

Ce este artrita virala?

Artrita virala se refera la o infectie virala in a carei evolutie apare si inflamarea articulatiilor. Aceste infectii virale evolueaza de la inceput cu afectare articulara determinand astfel artrita virala acuta, rar diagnosticata pentru ca simptomatologia in aceasta etapa este slab reprezentata. Ceea ce atrage atentia asupra acestei afectiuni sunt durerile articulare care apar ulterior in cadrul artritei cronice.

Dezvoltarea artritei virale tine de:
-factori virali care includ poarta de intrare a virusului, localizarea lui la nivel de tesut, modificarile pe care le induce si capacitatea infectiei de a recidiva;
-factori care tin de gazda, cum ar fi varsta extrema ce predispune la infectii virale, sexul, incarcatura genetica, comorbiditatile si starea sistemului imunitar.

Contactul viral determina:
-un raspuns imun din partea organismului;
-activarea diferitelor celule raspunzatoare de imunitate;
-moartea altor celule;
-fixarea complexelor imune la nivel articular.

Simptomele artritei virale


Indiferent de virusul incriminat, principalul simptom al artritei virale este eritemul (inrosire a pielii care dispare la presiune) si afectarea articulatiilor mici, in mod simetric. Acest fenomen nu este asociat cu distructie articulara.

Sub aspect al frecventei, nu se poate vorbi clar de o anume categorie de varsta predispusa la a dezvolta artrita virala. Afectarea pe varste difera in functie de virusul care detemina infectia:
-artrita determinate de virusul hepatitic B este mai frecventa la adulti, data fiind modalitatea de transmitere a acestuia prin activitate sexuala si contact cu sange infectat;
-artrita cu parvovirus 19 e mai des intalnita la copil.

Artrita determinate de parvovirus 19 are urmatoarele caracteristici:
-se transmite prin secretii nazale, prin sange sau de la mama la fat;
-evolueaza cu debut brusc;
-afecteaza multiple articulatii mici, periferice si simetrice (glezne, degete, incheietura mainii);
-cuprinde si simptome gripale de tipul febrei, durerilor de cap, tusei, varsaturilor, diareei;
-la copil, de cele mai multe ori este asimptomatica;
-dimineata, articualtiile afectate sunt umflate, rosii si putin mobile.

Artrita virala determinata de virusul hepatitic A are o transmitere fecal-orala si evolueaza inca din faza acuta cu eritem.

Artrita virala cu virus hepatitic C:


-se transmite prin sange infectat;

-afecteaza mainile, umerii, genunchii si soldurile;

-asociaza si dureri musculare;

-poate asocia crioglobulinemie, vasculita necrozanta, purpura, sindrom Sjogren .


Artrita virala din rubeola:
-se transmite prin intermediul secretiilor nazofaringiene;
-evolueaza tot cu simptome gripale;
-eruptia caracteristica rubeolei afecteaza trunchiul si membrele;
-artrita apare dupa sau inainte cu o saptamana de aparitia eruptiei;
-la copii, artrita poate fi corelata si cu vaccinarea antirubeolica si evolueaza fie cu dureri in brat si mana, fie la nivelul partii posterioare a genunchiului, dureri care apar la 1-2 luni dupa vaccin.

Artrita virala cu alfavirusuri:
-asociaza febra si eruptie cu prurit (mancarime);
-artrita afecteaza de asemenea articulatiile mici si evolueaza cu tumefiere si redoare;
-evolutia la nivel articular este de 3-7 zile in general si nu este sechelara.

Diagnosticul artritei virale


Diagnosticul de artrita virala este confirmat in urma unor teste:

1.Teste de laborator:
-pentru parvovirusul B19 se dozeaza hemoglobin, neutrofilele, limfocitele, anticorpii IgM si IgG, AND-ul B-19 si o serie de anticorpi specifici (anti-AND, antinucleari, anticardiolipina);
-pentru virusul hepatitis A se dozeaza transaminazele si bilirubina, precum si IgM;
-pentru virusul hepatitis B: transaminaze, bilirubina, IgM, antigen de suprafata;
-pentru virusul hepatitis C: transaminaze, bilirubina, anticorpi anti VHC, crioglobulina, factorul reumatoid;
-pentru virusul rubeolic: IgM, IgG, izolarea virusului din sange sau lichid articular.

2.Radiografia articulara este putin utila pentru ca artrita virala nu este eroziva, ci doar determina tumefiere de tesuturi moi.

3.Aspiratia articulara este necesara pentru un diagnostic diferential al artritei virale, dar si pentru izolarea virusului rubeolic.

Tratamentul artritei virale


Tratamentul artritei virale este de cele mai multe ori unul simptomatic ce isi propune combaterea durerii articulare prin:
-administrare de analgezice;
-tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene;
-aspirarea de fluid articular.

La acesta, se adauga masuri terapeutice specifice in functie de agentul viral incriminat:
-pentru virusurile hepatitice este importanta profilaxia persoanelor care vin in contact cu bolnavii;
-pentru infectia hepatitica B se adauga interferon si agenti antivirali;
-pentru virusul hepatitic C se administreaza interferon si ribavirina, iar daca evolutia cuprinde si vasculita, este necesara adaugarea in schema terapeutica a corticoterapiei si a ciclofosfamidei;
-pentru alfavirusuri este importanta inlocuirea aspirinei care creste riscul de hemoragii, cu fosfat de cloroquina.

Asadar, infectiile virale reprezinta "capcane simptomatice" care desi au un tablou relativ banal, pot ascunde complicatii serioase. Este important sa stim ca orice durere articulara aparuta in urma unui episod infectios viral poate semnala o artrita virala!

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

1.1 (3)

Vezi cele mai noi video-uri de pe divahair.ro

Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    LIKE si intra in universul divelor!