S-a scris și s-a vorbit mult despre adaptogeni, tot mai prețuiți în medicina naturistă, dar încă sunt atât de multe de descoperit despre puterea acestor plante tămăduitoare. Având drept scopt adaptarea organismului la condițiile de stres fiziologic, emoțional sau de mediu, adaptogenii pot fi definiți drept plante comestibile, care, pe lângă însușirea de a contribui la protecția organismului, au numeroase alte atribute.
Fie că îți promit să îți dea energie, să te liniștească sau să întărească sistemul imunitar sau au efecte mai „lumești”, garantând păr mai bogat sau piele mai luminoasă, plantele adaptogene rămân încă un mare mister. Așadar, îți oferim mai jos transcrierea adaptată a unui interviu acordat de o autoritate în domeniu, David Winston, etnobotanistul cu o experiență de aproape 50 de ani în studierea plantelor tradiționale chinezești, amerindiene sau occidentale, site-ului GOOP.
Co-autor, alături de Steven Maimes, al cărții „Adaptogenii: Plante pentru Forță, Vigoare și pentru Diminuarea Stresului”, publicată în 2007, David Winston e cea mai potrivită persoană pentru a ne spune tot ce trebuie să știm despre adaptogeni. Iată mai jos interviul care îți poate schimba modul în care abordezi relația cu medicina naturistă!
GOOP: Puteți să ne povestiți despre pregătirea dvs și modul în care ați început să studiați plantele?
David Winston: Am devenit fascinat de ideea că plantele sălbatice pe care le vedeam în jurul meu puteau fi mâncate și folosite în scop medicinal încă de când aveam 13 ani: mi-am cumpărat toate cărțile despre plantele comestibile și despre medicina naturistă pe care le-am putut găsi (toate acestea se întâmplau în anii 60’, când nu se găseau prea multe cărți de acest tip) și am început să fac experimente legate de ceea ce citeam. Am învățat pe cont propriu cum să identific plantele: mergeam prin pădure și pe câmp pentru a le culege, uscându-le și pregătind apoi din ele ceaiuri, tincturi și unguente. Consideram că nu e etic să administrezi cuiva ceva ce tu însuți nu ai experimentat, așa că am început să testez tot ceea ce puteam să cumpăr sau să cultiv chiar eu, într-o grădină de 2 acri (am vândut legume organice de acolo la un stand de pe stradă în timpul verilor).
Mai târziu am avut posibilitatea de a petrece timp cu „un unchi” și cu „o mătușă” amerindieni (rude mai îndepărtate decât evocă termenul), din partea de vest a statului Carolina de Nord. Amândoi se foloseau de medicina naturistă și mi-au împărtășit și mie din tradițiile lor. După aceea am devenit învățăcelul unui medic chinez din New York și am făcut cursuri de farmacologie, de anatomie, de fiziologie, de pato-fiziologie și de biologie celulară.
Am început de la a face plimbări pentru a cunoaște puterea vindecătoare a plantelor când aveam vârsta de 16 ani și până la vârsta de 20 de ani ajunsesem să predau cursuri de medicină naturistă și să practic meseria de specialist clinic în plante. Când spuneam că sunt specialist în plante, oamenii habar nu aveau la ce mă refeream. Acum, după 40 de ani, interesul pentru plante și pentru medicina naturistă a explodat, iar eu sunt încă etnobotanist. Am predat cursuri de medicină naturistă în toată lumea, am scris numeroase cărți pe acest subiect și dețin o companie în domeniu.
GOOP: Cum ați defini adaptogenii?
David Winston: Termenul de „adaptogen” nu este nici un termen vechi, dar nici unul care derivă din medicina bazată pe plante. Conceptul a fost descris pentru prima dată de omul de știință I. I. Brekhman în 1961, acesta folosind o abordare științifică legată de ceea ce este (și de ceea ce nu este) un adaptogen:
- Adaptogenii nu sunt toxici dacă sunt folosiți în dozele terapeutice obișnuite.
- Adaptogenii conferă o rezistență non-specifică în corp în fața stresului fizic, emoțional sau care ține de mediu. Prin urmare reduc efectele stresului, fie că sursa acestuia este psihologică, fiziologică, fie că ține de zgomote, de temperatură, etc.
- Adaptogenii au un efect de reglare a proceselor din corp, ajutând la restabilirea echilibrului fiziologic ce a fost afectat de stres. Acest fapt înseamnă că, dacă sistemul imunitar este slăbit, adaptogenii contribuie la creșterea răspunsului imun. Dacă sistemul imunitar este hiperactiv - de exemplu, în caz de alergii - adaptogenii ajută la reglarea răspunsului imun, diminuând hiperactivitatea.
GOOP: Cum funcționează adaptogenii?
David Winston: Știința a descoperit că adaptogenii acționează prin intermediul a două sisteme de control în interiorul corpului: axa HPA (axa formată din hipotalamus-glanda pituitară- glandele suprarenale), care controlează funcția endocrină, dar și sistemul nervos și câteva funcții ale sistemului imunitar. Celălalt sistem de control este sistemul format din sistemul nervos simpatic și glandele suprarenale, respectiv răspunsul „luptă sau fugi”. Mai recent, Dr. Panossian (cea mai importantă autoritate pe plan mondial în ceea ce privește adaptogenii) a ajuns la concluzia că adaptogenii lucrează și la nivel celular, pentru a preveni disfuncția generată de cortizol (cel mai important hormon al stresului) la nivelul mitocondriilor. Mitocondria este „uzina de energie a celulei” și, atunci când nu mai funcționează corect, poate să genereze probleme precum sindromul oboselii cronice sau fibromialgia. Alimentând mitocondriile cu proteine și cu peptide specifice organismului, adaptogenii contribuie la menținerea funcționării corecte a acestora chiar și în caz de stres cronic.
Deși toți adaptogenii îndeplinesc cele trei condiții menționate mai sus și acționează asupra acelorași sisteme ale corpului, au și proprietăți unice. De exemplu, unii dintre ei au proprietăți stimulatoare, alții calmante, alții de răcorire/ de încălzire, alții de a promova umiditatea, iar alții de a crea senzația de uscat. Deoarec plantele au proprietăți chimice diferite, pot aduce și beneficii specifice. De pildă, ashwagandha - singurul adaptogen bogat în fier - este utilă pentru tratarea anemiei.
GOOP: Care este diferența dintre adaptogeni și plante tonice?
David Winston: Cuvântul „tonic” nu prea are sens. Astfel, plantele care sunt considerate un tonic în medicina chineză sunt percepute foarte diferit în tradițiile occidentale. Atunci când acorzi statutul de „tonic” te referi la ceva ce este considerat „bun” pentru o a anumită persoană sau pentru un anumit țesut sau organ. Aș putea spune că toți adaptogenii au virtuțile unui tonic, dar majoritatea „plantelor tonice” nu sunt și adaptogene deoarece nu se încadrează în caracteristicile menționate mai sus.
GOOP: Câți adaptogeni există – este un număr finit sau fix? Cum sunt clasificați?
David Winston: Este greu de spus - cercetările în domeniu sunt deocamdată mult mai puține decât ar fi trebuit. Există în jur de opt plante ce sunt cercetate în calitatea lor de adaptogeni, alte zece despre care se crede că sunt adaptogeni și alte douăsprezece despre care se spune că sunt potențial adaptogene (există puține cercetări care să aducă lămuriri clare). În urma unor cercetări amănunțite se va descoperi probabil că în lume sunt multe alte plante ce pot fi definite ca „adaptogeni”, dar până acum nu au fost descoperite. În același timp, există numeroase plante despre care se spune că sunt adaptogene, dar în realitate nu este cazul.
GOOP: Credeți că adaptogenii pot fi administrați pe cont propriu sau avem nevoie de un profesionist? Ce părere aveți despre asocierea lor?
David Winston: Depinde. Așa cum am menționat, dacă sunt utilizați în dozele terapeutice normale, adaptogenii nu sunt toxici. Dar acest lucru nu este valabil în toate cazurile. Anumiți adaptogeni au proprietăți stimulatoare (cum ar fi rhodiola, ginsengul roșu, ginsengul alb), alții au proprietăți calmante (precum schisandra, ashwagandha, reishi, cordyceps). Unii vizează promovarea umidității (cum ar fi ginsengul american, codonopsis, shatavari), alții procesul de uscare (precum rhodiola sau schisandra). De pildă, dacă suferiți din cauza pielii uscate sau a tusei uscate, adaptogenii ce sunt legați de procesul de uscare nu ar fi deloc potriviți. De asemenea, dacă sunteți ușor de suprastimulat/ă, adaptogenii cu proprietăți stimulatoare pot cauza insomnie sau stări de anxietate. Anumiți adaptogeni sunt mai buni pentru persoanele tinere, sănătoase (precum eleuthero, rhodiola, Busuiocul Sfânt), în timp ce alții sunt mai potriviți pentru persoanele în vârstă, mai slăbite (cum ar fi Ginsengul American sau cel Asiatic, cordyceps, shilajit).
Ideea este să învățăm despre adaptogeni și să descoperim care dintre ei – sau ce combinație – ni se potrivește cel mai bine. Am scris cartea (n.red. „Adaptogenii: Plante pentru Forță, Vigoare și pentru Diminuarea Stresului”) cu intenția de a ajuta oamenii să înțeleagă cum să utilizeze adaptogenii și să înțeleagă „personalitatea” unică a acestora.
De reținut: Adaptogenii nu înlocuiesc un stil de viață sănătos. Extrem de importante sunt un somn de calitate, o dietă sănătoasă, exerciţiile fizice, tehnicile de reducere a stresului și alegerile ce reflectă un stil de viață sănătos. Adaptogenii ne pot ajuta să ne simțim mai bine pe termen scurt - de exemplu, dacă nu am dormit suficient sau dacă nu avem o dietă echilibrată. Dar atunci când sunt folosiți pe termen lung, continuând să ducem aceeași viață nesănătoasă, nu facem decât să amânăm prăbușirea iminentă.
GOOP: Cum putem fi siguri că avem la dispoziție plante de calitate?
David Winston: Aș sugera să vă orientați spre companii ce promovează plante de cea mai bună calitate, a căror conducere este formată din persoane ce adoptă bunele practici legate de prelucrarea acestora și care se orientează spre plantele crescute organic sau provenind din agricultura conștientă.
Fii activă în protejarea sănătăţii tale și a celor dragi ţie și vei descoperi puterea de a aduce un impact pozitiv atât în viața ta, cât și în jurul tău! Intră în Comunitatea #AdevarataStareDeBine și descoperă beneficiile celor mai renumite plante medicinale ayurvedice, 100% certificate organic, oferite cu iubire și conştiinţă de ORGANIC INDIA.
Pentru detalii, vizitează www.organicindia.ro
Articol preluat și adaptat de pe ORGANIC INDIA.
Urmareste-ne pe Google News
