Majoritatea persoanelor considera ca pot suferi un infarct miocardic doar in ultimele decade ale vietii. Nimic mai fals! Varsta la care apare primul infarct miocardic (sau atac de cord) este intr-o continua scadere. In calitate de femei ar trebui sa-l prevenim cu atentie, deoarece riscul nostru de a muri in urma unui infarct miocardic este mai mare comparativ cu cel al barbatilor.
Dar ce este un atac de cord? Termenul medical numeste moartea muschiului cardiac datorata blocarii unei artere coronare (care vascularizeaza inima).
Informații despre infarct pe care trebuie să le știi
- în timul unui infarct, mușchiul inimii nu mai este alimentat cu sânge oxigenat și se produc leziuni;
- durerea și disconfortul în piept sunt simptome comune;
- riscul de infarct miocardic crește la bărbații trecuți de 45 de ani și la femeile trecute de 55 de ani;
- fumatul și obezitatea sunt principaluu factori de risc, mai ales pentru aceste grupe de vârstă.
Simptomele infarctului miocardic
Simptomul tipic este durerea severa in piept. Durerea poate iradia spre mandibula, bratul stang, ambele brate sau partea superioara a spatelui. Durerea dispare dupa 15 minute, dar e posibil sa dureze si cateva ore. Uneori este insotita de transpiratie, o stare de rau, lesin, varsaturi sau lipsa aerului.
Cazurile atipice prezinta fie disconfort in zona toracica, fie durere sub forma unei indigestii sau arsuri la stomac. Ocazional, infarctul miocardic se produce fara a fi resimtit in vreun fel (in special in randul diabeticilor ). Decesul subit este cauzat extrem de rar de un atac de cord.
Alte semnale de alarmă sunt:
- o tuse care nu trece;
- greață:
- vomă;
- durere îngrozitoare în piept;
- dificultăți de respirație;
- senzație de rău general;
- stare de agitație;
- transpirație;
- pielea capătă o nuanță gri.
În cazul unui infarct miocardic, durerea din piept nu trece, dacă schimbi poziția și este constantă. Daca suspectezi ca te confrunți cu o astfel de problemă de sănătate, suna de urgenta o ambulanta si ia o tableta de nitroglicerina, de preferat de pus sub limba, pana ce medicii ajung la tine la tine.
Recunoașterea la timp a simptompelor îți poate salva viața. Speciașiltii de la Asociația Americană a Iimii susțin că este important să mergi la Urgențe dacă simți următoarele:
- disconfort, presiune sau senzație de plenitudine în piept, care durează câteva minute sau vine și trece;
- disconfort în brațe, gât, spate, stomac, fălci;
- dificultăți de respirație, transpirații reci, amețeli.
Complicatii care apar dupa un infarct miocardic
Exista doua tipuri de complicatii care pot aparea, dupa un infarct miocardic. Prima apare imediat, celelalte se dezvoltă în timp.
Complicatii imediate:
- aritmii - inima are batai neregulate, prea raide sau prea lente;
- apare socul cardiogenic - tensiunea bolnavului scade brusc, iar inima nu mai poate alimenta organismul cu sange;
- nivelul de oxigen din organism scade dramatic;
- apare edemul pulmonar - lichidele se acumuleaza in plamani sau in jurul acestor organe;
- apare tromboza venoasa produnda - se formeaza cheaguri de sange in venele din picioare, care intrerup circulatia in tot corpul;
- se produce ruptura miocardului - infarctul distruge peretele inimii, astfel ca exista riscul rupturii acestuia;
creste riscul producerii unui anevrism ventricular.
Complicatii care apar mai tarziu:
- anevrismul - leziunile formate in peretele inimii pot duce la formarea de cheaguri de sange, scaderea tensiunii sau tulburari de ritm cardiac;
- apare angina - inima nu mai primeste suficient oxigen, iar bolnavul resimte durere in piept;
- apare insuficienta cardiaca congestiva - bataile inimii sunt foarte slabe, astfel ca bolnavul se simte epuizat si are dificultati de respiratie;
- apar disfuncii erectile;
- creste riscul de pericardita - se inflameaza membrana inimii, astfel ca apare urerea in piept.
Un pacient care a suferit un infarct miocardic trebuie monitorizat cateva luni, pentru ca medicul sa se asigure ca nu vor aparea complicatii.
Cauzele atacului de cord
Există numeroase cauze care pot duce la apariția unui infarct iocardic. Bolile coronariene sunt factorul principal de risc, dar exista si alte afectiuni care duc la aceasta problema medicala.
- nivelul ridicat de colesterol, deoarece creste riscul formarii de cheaguri pe artere;
diabetul; - alimentatia - prea multe grasimi saturate imbolnavesc inima;
- factorii genetici - o persoana poate mosteni riscul de a face un atac de cord;
- operatiile pe inima;
- hipertensiunea arteriala;
- obezitatea;
- fumatul;
- HIV;
- unele medicamente (printre care Aldesleukin, Bleomycine, Bleomicina, Dietilstilbestrol, Proleukina sau Stilphostrol );
- orice soc (stare datorata reducerii circulatiei sanguine), in special socul anafilactic (cea mai severa reactie alergica );
- dezechilibrul electrolitic;
- stresul provocat de munca.
Sedentarismul este o alta cauza care creste riscul de infarct, astfel ca medicii recomanda cel putin 30 de minute in fiecare zi. De cele mai multe ori, infarctul miocardic apare in urma unui cumul de factori,
Evolutia infarctului miocardic
Atacul de cord se produce in general intr-o zona restransa a muschiului cardiac. Acest fapt permite o refacere completa a pacientului, tesutul afectat fiind inlocuit de o cicatrice.
Cu cat este mai mare suprafata de tesut necrozat (mort), cu atat creste riscul complicatiilor si implicit al decesului ce urmeaza unui infarct miocardic: stopul cardiac (incetarea activitatii cardiace); ritmuri cardiace anormale; un al doilea infarct miocardic.
Daca in primele zile dupa ce ati suferit un infarct miocardic nu prezentati complicatii, iar in urmatoarele saptamani va simtiti bine, sunteti pe drumul unei refaceri totale.
Diagnosticul atacului de cord
Electrocardiograma (masurarea impulsurilor electrice ale inimii) poate identifica zona musculara moarta sau privata de oxigen. Modificarile electrocardiografice clasifica infarctul miocardic in infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (in care o artera coronariana este complet blocata) si infarct miocardic fara supradenivelare ST (in care artera este partial blocata). Electrocardiograma (EKG, ECG) pune in evidenta inclusiv atacurile de cord vechi, dar pot fi si exceptii: infarcte fara modificari ale traseului EKG.
Analizele de sange masoara enzimele cardiace eliberate de muschiul necrozat: creatin fosfochinaza (CPK), troponina si creatin kinaza. Testele sanguine efectuate pe parcursul a 24 de ore dupa ce a avut loc atacul de cord confirma diagnosticul si coreleaza cantitatea de muschi mort cu variatiile cantitative ale enzimelor.
Unele cazuri cer si alte investigatii pentru clarificarea diagnosticului sau a complicatiilor: ecocardiograma (scanarea cu ultrasunete a inimii) sau scintigrafia miocardica de perfuzie (tehnica de explorare a perfuziei miocardice cu ajutorul unui farmaceutic ).
Tratamentul infarctului de miocard
Tratamentul de urgenta:
- resuscitarea cardiopulmonara;
- defibrilarea (care duce la restabilirea ritmului cardiac normal);
- medicamentele trombolitice (dizolva cheagurile de sange);
- anticoagulante (cum ar fi clopidogrel);
- administrarea de oxigen.
Tratarea pacientului poate continua cu:
- heparina;
- adrenalina;
- insulina;
- interventii chirurgicale: angioplastia coronariana (pentru largirea arterei), bypass-ul coronarian (interventie de revascularizatie).
Infarctul miocardic poate lua prin surprindere orice persoana. Pentru a nu fi printre cazurile grave, nevoite sa ia medicamente intreaga viata, este de ajuns urmarea unui sfat simplu: Traieste sanatos! Asta include efectuarea unor exercitii fizice, minim 30 de minute pe zi si consumarea unei diete cat mai naturale, cu un continut ridicat de legume si fructe.
Cum previi infarctul miocardic
Cea mai buna metoda prin care poti preveni infarctul de cord este sa ai un stil de viata sanatos. Asta inseamna:
- sa nu fumezi sau sa renunti la acest obicei;
- sa ai o dieta echilibrata, formata, in special, din fructe si legume;
- sa faci cel putin 30 de minute de miscare in fiecare zi;
- sa dormi cel putin 7 ore pe noapte;
- sa tii glicemia sub control;
- sa consumi alcool in cantitati moderate;
- sa mentii nivelul colesterolului in limite normale;
- sa mentii sub control tensiunea arteriala;
- sa ai o greutate corporala sanatoasa;
- sa eviti stresul.
Bibliografie:
Harrison's principles of internal medicine
http://www.medicinenet.com
http://www.patient.co.uk
http://www.wrongdiagnosis.com
Urmareste-ne pe Google News
