Stenoza mitrală: cauze, simptome și tratament

Stenoza mitrală: cauze, simptome și tratament

Ana Maria Munteanu, redactor sef Divahair.ro

Stenoza mitrală - sau stenoza valvei mitrale - este o afecțiune cronică a inimii constând în îngroșarea valvei mitrale (valva dintre atriul și ventriculul stâng), care devine rigidă și nu se mai poate deschide în totalitate, blocând fluxul de sânge în camera principală de pompare a inimii (ventriculul stâng), ceea ce obligă inima să facă un efort suplimentar pentru a pompa sângele.

Semnele și simptomele stenozei valvei mitrale ar putea să nu se manifeste ani de-a rândul (uneori, chiar zeci de ani), deși boala s-a instalat, așa încât, rămânând netratată, stenoza valvei mitrale poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni grave ale inimii.

Cauzele stenozei mitrale

Principalele cauze ale stenozei mitrale sunt:

  • febra reumatică – este cea mai frecventă cauză a stenozei valvei mitrale, o complicație tardivă a anginei streptococice (o infecție a faringelui cu streptococ beta-hemolitic de grup A), care poate deteriora supapa mitrală
  • depunerile de calciu - pe măsură ce îmbătrânim, depunerile de calciu se pot forma în jurul inelului valvei mitrale, ceea ce poate provoca ocazional stenoză valvulară mitrală
  • endocardita bacteriană - infecție bacteriană a valvelor inimii
  • mixomul atrial - tumoră benignă a musculaturii atriului inimii, care poate cauza blocarea orificiului valvei mitrale
  • alte cauze, mai rare, sunt degenerative sau genetice: în cazuri rare, bebelușii se pot naște cu o valvă mitrală stenozată (defect congenital), care va cauza probleme în timp. Alte cauze rare includ: iradierea pieptului și unele boli autoimune, cum ar fi lupusul.

Simptomele stenozei mitrale

Simptomele stenozei valvei mitrale apar, cel mai adesea, la persoanele cu vârsta între 15 și 40 de ani, dar pot apărea la orice vârstă - chiar și în copilărie.

De obicei, stenoza valvei mitrale progresează încet, în timp.Te poți simți bine având stenoză mitrală sau poți avea simptome minime timp de zeci de ani. Relativ ușoare, nespecifice, simptomele incipiente ale acestei boli este posibil să fie confundate cu ale altor afecțiuni cardiace. Pentru a preveni o asemenea situație, consultă un medic dacă dezvolți următoarele simptome:

  • dispnee (respirație dificilă, lipsă de aer) la efort sau chiar și când stai culcată
  • fatigabilitate (oboseală), îndeosebi în timpul unei activității fizice mai intense
  • gleznele sau picioarele umflate
  • palpitații cardiace
  • amețeli sau stări de leșin
  • hemoptizia (tusea cu expectorare de sânge)
  • disconfort toracic
  • durere toracică.

Simptomele stenozei valvei mitrale mai pot să apară (sau să se înrăutățească) ori de câte ori ritmul tău cardiac crește – de pildă, în timpul exercițiilor fizice; un episod de bătăi rapide ale inimii poate însoți aceste simptome.
De asemenea, sarcina sau infecțiile pot declanșa aceste simptome.

În stenoza valvei mitrale, presiunea care se acumulează în inimă este trimisă înapoi în plămâni, ceea ce duce la acumularea de lichid (congestie) și la scurtarea respirației.

Stenoza mitrală poate produce, de asemenea, unele simptome pe care medicul le va descoperi în timpul examinării. Acestea pot include:

  • murmur cardiac
  • acumulare de lichid în plămâni
  • ritm cardiac neregulat (aritmie)

Factori de risc în stenoza mitrală

Factorii de risc pentru stenoza mitrală includ:

- antecedente de febră reumatică
- infecții streptococice netratate

Complicaţiile stenozei mitrale

Ca și alte probleme ale valvei inimii, stenoza valvei mitrale poate obosi inima și poate scădea fluxul de sânge, provocând complicații precum:

  • hipertensiune pulmonară - o presiune crescută în arterele pulmonare (arterele care transportă sânge de la inimă la plămâni), ce determină inima să facă un efort mai mare
  • insuficiență cardiacă – o supapă mitrală stenozată interferează cu fluxul sangvin, exercitând o presiune asupra plămânilor (ceea ce poate duce la acumularea de lichid) și antrenând astfel o suprasolicitare a părții drepte a inimii, care conduce la insuficiență cardiacă
  • edem pulmonar - când sângele și lichidul se întorc în plămâni, pot provoca afecțiunea cunoscută sub numele de edem pulmonar, cu dificultăți de respirație și, uneori, tuse cu sânge
  • mărirea inimii - creșterea presiunii stenozei mitrale duce la mărirea camerei superioare stângi (atriu) a inimii
  • fibrilație atrială - extinderea atriului stâng poate duce la dereglarea ritmului cardiac, astfel încât bătăile inimii devin haotice și prea rapide
  • formarea de cheaguri de sânge - fibrilația atrială netratată poate determina formarea cheagurilor de sânge în camera superioară stângă a inimii; cheagurile de sânge din inimă se pot desprinde și se pot deplasa în alte părți ale corpului, provocând probleme grave (cum ar fi un accident vascular cerebral, dacă un cheag blochează un vas de sânge în creier)

Când este indicat să consulți un doctor

Adresează-te medicului pentru un consult imediat dacă starea de oboseală crește și se manifestă nu numai la eforturi mari, ci și din ce în ce mai mici, până devine permanentă chiar și în repaus, ori dacă ai dificultăți de respirație în timpul activităților fizice, precum și în cazul în care ai palpitații cardiace sau dureri toracice.

Cum se stabilește diagnosticul de stenoză mitrală

Diagnosticarea stenozei mitrale este dificilă, mai ales în stadiile incipiente ale bolii; de cele mai multe ori, diagnosticul se stabilește atunci când apar simptome mai clare, moderat-severe, sau complicații (precum insuficiența cardiacă, de pildă). 

Medicul tău îți va pune întrebări în legătură cu istoricul medical și te va supune unui examen fizic care include și ascultarea inimii printr-un stetoscop. Stenoza valvei mitrale provoacă un sunet anormal al inimii, numit murmur la inimă. De asemenea, medicul îți va asculta și plămânii pentru a verifica existența unei eventuale congestii pulmonară - o acumulare de lichid în plămâni - care poate apărea odată cu stenoza valvei mitrale.
Medicul tău va decide apoi ce teste sunt necesare pentru a a ajunge la un diagnostic. Pentru testare ulterioară, te poate trimite la un cardiolog.

Testele comune pentru diagnosticarea stenozei valvei mitrale includ:

Ecocardiograma transtoracică - undele sonore sunt direcționate la inimă de la un aparat (traductor) care are loc pe piept, produce imagini video ale inimii tale în mișcare. Acest test este utilizat pentru a confirma diagnosticul de stenoză mitrală.
Ecocardiograma transesofagiană. Un traductor mic atașat la capătul unui tub introdus în esofag vă permite o observare mai clară a supapei mitrală decât prin intermediul unei ecocardiograme obișnuite.
Electrocardiograma (ECG). Firele (electrozi) atașate la tampoanele de pe piele măsoară impulsurile electrice din inimă, oferind informații despre ritmul inimii. S-ar putea ca doctorul să te și pună să mergi pe o bandă sau să pedalezi o bicicletă staționară în timpul unui ECG pentru a vedea cum îți răspunde inima la efort.
Raze X la piept. Acest lucru va permite medicului să determine dacă una din camerele inimii este mărită și să afle starea plămânilor.
Cateterizarea cardiacă. Acest test nu este adesea folosit pentru a diagnostica stenoza mitrală, dar poate fi folosit atunci când sunt necesare mai multe informații pentru a evalua starea ta. Cateterizarea cardiacă se face prin atașarea unui tub subțire (cateter) printr-un vas de sânge în braț sau înghinență până la o arteră din inimă și prin injectarea colorantului prin cateter pentru a face artera vizibilă pe o raze X. Aceasta oferă o imagine detaliată asupra inimii.

Astfel de teste cardiace ajută medicul să distingă stenoza valvei mitrale de alte afecțiuni ale inimii, inclusiv alte boli ale supapei mitrale. Ele ajută, de asemenea, aflarea cauzei stenozei valvei mitrale.

Cum poate fi prevenită stenoza mitrală

Cea mai bună metodă de prevenire a stenozei mitrale constă în reducerea riscului de febră reumatică, cea mai frecventă cauză a acestei afecțiuni. Poți face acest lucru asigurându-te că tu și copiii tăi, dacă ai, vă veți duce la medic de câte ori veți avea dureri în gât. Aceasta, deoarece infecțiile în gât cauzate de streptococi netratate se pot transforma în febră reumatică. Din fericire, angina streptococică este, de obicei, ușor de tratat cu antibiotice.

Tratamentul stenozei mitrale

Dacă ai stenoză mitrală ușoară până la moderată, fără simptome, este posibil să nu ai nevoie de tratament imediat. În schimb, în mod obligatoriu, medicul cardiolog îți va monitoriza starea inimii pentru a vedea dacă boala ta se înrăutățește. Prin efectuarea unor controale regulate de specialitate (ecocardiografii), acesta poate să constate eventualele modificări care pot apărea pe parcursul evoluției bolii și să ia măsurile de rigoare.

De asemenea, în tot acest timp, este obligatoriu să tratezi cu antibiotice orice infecție bacteriană sau fungică (infecțiile dentare, digestive, urinare), deoarece stenoza mitrală sporește riscul de a dezvolta endocardită infecțioasă - o infecție bacteriană sau fungică a cavităților și a valvelor inimii.

Tratamentul medicamentos al stenozei mitrale

Niciun medicament nu poate corecta un defect al valvei mitrale. Cu toate acestea, anumite medicamente pot reduce simptomele prin ușurarea efortului inimii și prin reglarea ritmului acesteia, prevenind astfel apariția insuficienței cardiace sau a altor complicații. Bolnavii de stenoză mitrală trebuie să evite anumite medicamente, precum, cele pentru slăbit sau preparatele cu un conținut ridicat de sodiu.

Medicul îți poate prescrie unul sau mai multe dintre următoarele medicamente:

  • diuretice - reduc acumularea de lichid în plămâni, scad presiunea arterială și, implicit, presiunea asupra atriului stâng
  • anticoagulante - pentru fluidizarea sângelui, în scopul prevenirii formării cheagurilor de sânge (de pildă, o aspirină zilnic)
  • betablocante sau blocante ale canalelor de calciu - pentru a-ți încetini ritmul cardiac și a-i permite inimii să se umple mai eficient
  • antiaritmice - pentru tratarea fibrilației atriale sau a altor tulburări de ritm asociate cu stenoza mitrală
  • antibiotice - pentru a preveni reapariția febrei reumatice, dacă aceasta a cauzat stenoza mitrală. De asemenea, se prescriu antibiotice înainte de intervențiile chirurgicale.

Tratamente chirurgicale pentru stenoza mitrală

Agravarea stenozei mitrale impune, în majoritatea cazurilor, instituirea tratamentului chirurgical. Este posibil să ai nevoie de repararea sau de înlocuirea valvei pentru a trata stenoza mitrală, ceea ce poate include opțiuni chirurgicale și nonchirurgicale.

Este important de știut faptul că, ori de câte ori se pregătește efectuarea unei intervenții chirurgicale sau a altor proceduri cu sângerare, este absolut obligatoriu să se efectueze un tratament antibiotic sistemic, pentru a preveni apariția infecției bacteriene a camerelor și a valvelor inimii (endocardita bacteriană).

Valvuloplastia mitrală cu balon

Această procedură, numită și valvulotomia cu balon, este utilizată pentru a dilata o valvă cardiacă stenozată: medicul introduce un tub moale, subțire (cateter), prevăzut cu un balon, într-o arteră a brațului și îl conduce la valva afectată. Odată ajuns în poziția corespunzătoare, balonul este umflat brusc, pentru a lărgi valva, îmbunătățind astfel fluxul sangvin, după care balonul este dezumflat și cateterul cu balon este îndepărtat.
Pentru unii bolnavi, valvuloplastia cu balon poate conduce la ameliorarea simptomelor stenozei mitrale.

Cu toate acestea, este posibil să fie nevoie și de proceduri suplimentare pentru a trata valva stenozată. Această metodă, care nu necesită incizia chirurgicală a toracelui și a inimii, este eficientă în majoritatea cazurilor necomplicate, dar nu la toți pacienții cu stenoză mitrală se aplică valvuloplastia cu balon, deci discută cu medicul tău pentru a decide dacă aceasta este sau nu o opțiune potrivită pentru tine.

Comisurotomie deschisă

Este o metodă chirurgicală invazivă (necesită incizia toracelui și a cordului) care permite lărgirea valvelor mitrale prin secționarea comisurilor. Dacă valvuloplastia cu balon nu este o opțiune potrivită, chirurgul cardiolog ar putea efectua această operație pe cord deschis pentru a îndepărta depozitele de calciu și țesuturile cicatriciale, cu scopul de a degaja canalul valvei. Este posibil să fie nevoie de repetarea procedurii dacă stenoza valvei mitrale revine.

Înlocuirea valvei mitrale

Dacă valva mitrală nu poate fi reparată, chirurgul poate hotărî înlocuirea ei. În acest caz, printr-o metodă chirurgicală invazivă (incizia toracelui și a cordului), el îndepărtează valva deteriorată și o înlocuiește cu o valvă mecanică sau cu una fabricată din țesut biologic (de obicei, din pericard de vacă, de porc, de cal sau uman).

Valvele din țesut biologic se degradează însă în timp și, adesea, trebuie înlocuite, în cele din urmă. Persoanele cu valve mecanice vor trebui să ia medicamente de subțiere a sângelui pentru a preveni formarea de cheaguri.

Medicul va discuta cu pacientul despre beneficiile și riscurile fiecărui tip de valvă și va hotărî care este potrivită pentru el.

De menționat faptul că înlocuirea valvei mitrale se realizează doar în cazul pacientilor la care au apărut complicații ale stenozei mitrale (precum insuficiența cardiacă, de pildă), pentru a se păstra cât mai mult timp valva mitrală nativă.

Stil de viață și remedii la domiciliu pentru pacienții cu stenoză mitrală

Pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții dacă ai stenoză de valvă mitrală, medicul îți va recomanda următoarele măsuri:

- micșorează consumul de sare. Sarea în alimente și în băuturi poate crește presiunea asupra inimii. Nu adăuga sare la mâncare și evită alimentele bogate în sodiu. Citește etichetele produselor alimentare pe care le cumperi și, atunci când mănânci la restaurant, cere preparate cu un conținut scăzut de sare. Alimentele pe care trebuie să le eviți în mod obligatoriu sunt: carnea și brânza procesate, conservele, măslinele, pizza, mâncarea de tip fast-food și mâncarea semipreparată, chipsurile, alunele etc.
- menține-ți o greutate normală pentru vârsta și constituția ta fizică
- redu consumul de cofeină, deoarece poate agrava bătăile neregulate ale inimii (aritmiile)
- redu consumul de alcool, deoarece poate provoca aritmii și poate agrava simptomele
- solicită asistență medicală promptă - dacă ai palpitații frecvente sau simți că inima ta „aleargă”, ai nevoie de ajutor medical; atunci când nu sunt tratate, aceste simptome pot duce la o deteriorare rapidă a stării tale de sănătate
- fă mișcare – diagnosticul de stenoză mitrală impune evitarea efortului fizic exagerat, deoarece acesta poate agrava evoluția bolii. Cât de mare efort fizic poți face depinde de gravitatea stării tale și de intensitatea exercițiilor, dar trebuie să faci mișcare în mod regulat (la un nivel mai scăzut de dificultate, firește) pentru a-ți ameliora sănătatea cardiovasculară. Înainte de a începe să faci exerciții, adresează-te medicului pentru îndrumare; în general, se recomandă plimbări și gimnastică medicală; nerecomandate sunt înotul, joggingul, gimnastica aerobică. Atunci când apar semne de insuficiență cardiacă, efortul fizic trebuie redus semnificativ, pentru a preveni complicațiile.
- consultă medicul în mod regulat - stabiliți împreună un program regulat de întâlniri cu cardiologul și ceilalți specialiști care se ocupă de sănătatea ta.

Femeile care sunt diagnosticate cu stenoză de valvă mitrală trebuie să discute cu doctorii lor despre planificarea familială înainte de a rămâne însărcinate, deoarece sarcina determină inima să lucreze mai intens. Felul în care o inimă cu stenoză valvulară mitrală tolerează acest efort suplimentar (sarcina) depinde de gravitatea bolii și de calitatea pompelor inimii. Medicul cardiolog și obstetricianul trebuie să colaboreze și să te monitorizeze atât de-a lungul sarcinii, cât și după naștere. 

Surse foto: iStock

Articolul urmator
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

5 (2)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.