Cele mai importante tulburări de personalitate-simptome, cauze, tratament

E dificil să definim tulburările de personalitate într-un tipar strict deoarece ele nu urmează specificul unei boli. Nu există un moment clar în care începi să dezvolți o tulburare de personalitate, așa cum nu sunt cunoscute încă nici tratamente care să te vindece de aceste afecțiuni odată pentru totdeauna.

Azi îți povestim ce sunt tulburările de personalitate, care sunt cele mai cunoscute forme ale lor, dar și cauzele, simptomele și principalele tratamente recomandate!

Tulburările de personalitate: tipologie și simptome

Tulburările de personalitate sunt văzute ca un set de trăsături cognitive, afective și relaționale care determină un comportament și o gândire rigide și nesănătoase, ce intră în adesea în conflict cu ceea ce este considerat acceptabil în societate.

Dacă suferi de o tulburare de personalitate, poți realiza adesea că ai probleme la școală, la job, în relații, pe care le vei pune în general pe seama celorlalți. De fapt, principalul inconvenient atunci când vine vorba despre o astfel de afecțiune este că bolnavii consideră întotdeauna că vina nu le aparține, deoarece gândirea și comportamentul lor le par complet naturale.

În general, tulburările de personalitate încep să se dezvolte în copilărie, dar se vor cristaliza în adolescență, când sunt încă considerate tulburări de comportament. Dacă acest set de trăsături rămâne stabil și la vârsta adultă, se poate pune diagnosticul de tulburare de personalitate.

Pentru a stabili simptomele acestor afecțiuni, este necesar să le clasificăm. Conform Asociației Psihiatrice Americane, există 3 grupuri majore de tulburări de personalitate, denumite clustere.

Tulburări de personalitate: Cluster A

Aceste afecțiuni sunt caracterizate printr-un comportament excentric, neobișnuit. Formele sale sunt tulburarea de personalitate paranoidă, tulburarea de personalitate schizoidă, tulburarea de personalitate schizotipală.

Iată care sunt simptomele lor!

Tulburarea de personalitate paranoidă se caracterizează prin:

• suspiciune și neîncredere permanent resimțite față de cei din jur;
• convingerea nejustificată că cei din jur vor să îți facă rău sau să te înșele;
• convingerea nejustificată că cei din jur nu îți sunt loiali;
• ezitarea de a avea încredere în cineva din cauza temerii că te va folosi;
• percepția unor remarci nevinovate drept insulte sau atacuri personale;
• reacție agresivă, violentă la aceste insulte sau atacuri aparente;
• tendința de a purta pică;
• suspiciune față de fidelitatea partenerului de viață.

Tulburarea de personalitate schizoidă are următoarele caracteristici:

• lipsă de interes față de relațiile sociale, bolnavul preferă să stea singur;
• incapacitatea de a simți sau de a manifesta emoții;
• incapacitatea de a te bucura de hobby-uri;
• imposibilitatea de a interpreta corect sentimentele celor din jur;
• lipsa de interes față de sex;
• un comportament rece și indiferent față de ceilalţi.

Tulburarea de personalitate schizotipală prezintă următoarele semne:

• comportament, gândire, credințe, vorbire sau modalitate neobișnuită de a te îmbrăca;
• credința în percepții neobișnuite: bolnavii pot avea impresia că „aud voci” sau că cineva le șoptește numele;
• lipsă de emotivitate sau reacții emoţionale nepotrivite;
• anxietate socială;
• reacții indiferente, nepotrivite față de ceilalți;
• „gândirea magică”: convingerea bolnavului că îi poate influența pe alții cu gândurile sale:
• credința că anumite evenimente au un mesaj ascuns.

Tulburări de personalitate: Cluster B

Aceste tulburări se manifestă printr-un comportament dramatic, excesiv de emoțional și imprevizibil. Aici sunt încadrate tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate histrionică și tulburarea de personalitate narcisică.

Tulburarea de personalitate antisocială are următoarele simptome:

• indiferență față de sentimentele sau nevoile celorlalți;
• minciuni, furturi, înșelăciuni frecvente;
• probleme cu legea;
• violarea constantă a drepturilor celorlalți;
• comportament agresiv sau violent;
• nepăsare față de siguranța celorlalți;
• impulsivitate;
• iresponsabilitate;
• lipsa de remușcări pentru greșelile comise.

Tulburarea de personalitate borderline prezintă semnele de mai jos:

• comportament impulsiv sau riscant: practicarea sexului neprotejat, dependența de jocurile de noroc;
• imagine de sine negativă;
• relații instabile sau foarte intense;
• schimbări bruște de dispoziție ca urmare la expunerea la stres;
• gânduri de suicid;
• teama de a fi lăsat singur;
• senzația de gol interior;
• furie;
• paranoia.

Tulburarea de personalitate histrionică poate fi recunoscută prin:

• dorința neîncetată de a fi în centrul atenției;
• comportament provocator sau dramatic pentru a atrage atenția;
• exprimarea puternică a opiniilor, dar fără fapte care să sprijine teoriile;
• caracter influențabil;
• schimbări bruște de dispoziție, nemotivate;
• grija excesivă față de aspectul fizic;
• credința că relațiile sunt mai apropiate și mai solide decât în realitate.

Tulburarea de personalitate narcisică este definită de următoarele semne:

• credința că bolnavul este special sau diferit;
• fantezii despre putere, succes sau atractivitate;
• refuzul de a ține cont de nevoile sau sentimentele celorlalți;
• exagerarea propriilor reușite sau talente;
• dorința de laude și de omagii constante;
• aroganță;
• invidie;
• convingerea bolnavului că merită favoruri sau avantaje din partea celorlalți.

Tulburări de personalitate: Cluster C

Aceste tulburări se manifestă printr-un comportament anxios sau temător. Ele includ: tulburarea de personalitate evitantă, tulburarea de personalitate dependentă și tulburarea de personalitate obsesivă-compulsivă.

Tulburarea de personalitate evitantă se caracterizează prin:

• sensibilitate exacerbată la critici sau respingere;
• senzația de a fi inferior sau nepotrivit;
• evitarea responsabilităților profesionale care includ contactul interpersonal;
• comportament social timid și izolat, evitarea întâlnirii cu străini sau a activităților în grup;
• timiditate extremă manifestată în relațiile personale;
• teama de dezaprobare, de ridicol sau jenă.

Tulburarea de personalitate dependentă are următoarele simptome:

• dependența față de ceilalți sau nevoia ca cineva să aibă grijă de tine;
• comportament supus;
• teama că vei fi nevoită să ai grijă singură de tine;
• lipsa de încredere în forțele proprii, nevoia constantă de aprobare din partea celorlalți;
• teama de a intra în conflict cu ceilalți;
• acceptarea unui comportament abuziv din partea celor din jur;
• nevoia de a fi mereu într-o relație.

Tulburarea de personalitate obsesivă-compulsivă prezintă următoarele semne:

• atenția excesivă la detalii, dragostea față de ordine și de reguli;
• perfecţionism dus la extreme;
• dorința de a fi mereu în control și imposibilitatea de a delega sarcini;
• neglijarea prietenilor și a familiei în favoarea muncii;
• incapacitatea de a renunța la obiecte, chiar și atunci când sunt rupte sau stricate;
• comportament rigid și încăpățânat;
• atașament inflexibil față de moralitate, etică și valori;
• buget strict.

Cauze ale tulburărilor de personalitate

Nu s-a stabilit cu exactitate o anumită cauză a dezvoltării tulburărilor de personalitate, dar se crede că acestea sunt rodul acelor factori care determină și tipul de personalitate (combinația de comportamente, gânduri sau emoții care te face unică).

Astfel, principalele cauze care pot determina tulburările de personalitate sunt:

• moștenirea genetică: unele trăsături pot trece de la părinți la copii și se pare că și tulburările de personalitate pot fi moștenite;
• mediul: contextul în care ai crescut, evenimentele din copilărie sau relațiile cu familia și prietenii pot influența tulburările de personalitate.

Astfel, genele tale se pot dovedi vulnerabile la anumite tulburări de personalitate, dar în același timp aceste afecțiuni pot fi provocate sau stimulate de anumite situații care au avut loc în viața ta.

Există și unii factori de risc care fac ca anumite persoane să fie mai predispuse la tulburări de personalitate. Iată despre ce e vorba!

• istoric în familie de tulburări de personalitate sau boli mentale;
• familie abuzivă, instabilă sau un mediu haotic în primii ani de viață;
• anumite anomalii sau schimbări în structura chimică a creierului.

Diagnosticul tulburărilor de personalitate

A pune diagnosticul unei tulburări de personalitate se poate dovedi dificil deoarece, așa cum ai văzut, unele dintre ele au trăsături comune. Acest fapt este îngreunat și de refuzul manifestat uneori de pacienți de a colabora sau de credința lor că atitudinea le este complet normală. De aceea poate trece uneori mult timp până la diagnosticul corect.

În general, consultul medicului specializat în boli mentale include o examinare fizică, ce evaluează starea generală de sănătate și care poate presupune și analize de sânge sau teste de screening. Urmează evaluarea psihiatrică. Doctorul poate decide și necesitatea de a aplica criteriile cuprinse în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale.

Tratamentul tulburărilor de personalitate

Din nou, este dificil să stabilești un tratament pentru tulburările de personalitate, deoarece acestea sunt atât de diferite între ele. În general, medicul poate recomanda ședințe de psihoterapie și/sau medicamentație (antidepresive, stabilizatori ai dispoziției, antipsihotice sau neuroleptice ori medicamente anti-anxietate). În unele cazuri extreme, bolnavul poate necesita internarea la psihiatrie.

Ce poți face pentru a ușura tulburările de personalitate

Dincolo de tratamentele recomandate de către medic, implicarea ta este cea care contează. Iată ce poți face!

• Acceptă tratamentul și urmează-l cu strictețe.
• Ia-ți medicamentele. Chiar dacă ți se pare că te simți bine, nu renunța la ele pe cont propriu.
• Educă-te! Informează-te asupra tulburării de personalitate de care suferi pentru a-ți înțelege mai bine reacțiile și a le putea controla.
• Fă sport.
• Evită drogurile și alcoolul.
• Mergi la controale de rutină pentru a evita apariția altor probleme de sănătate.

Complicații ale tulburărilor de personalitate

Tulburările de personalitate afectează viața socială și emoțională, putând pune probleme în relații, la muncă sau în familie. De asemenea, multe dintre aceste afecțiuni pot apropia bolnavul de abuz de droguri sau de alcool.

Suicidul este un alt risc asociat cu tulburările de personalitate, dar medicii notează că pericolul e mai mic decât în cazul pacienților cu depresie. Mulți dintre cei care suferă de tulburări de personalitate folosesc de fapt amenințarea cu sinuciderea pentru a atrage atenția și nu intenționează cu adevărat să își ia viața. Din păcate, multe dintre cazurile de suicid în cadrul suferinzilor de tulburări de personalitate au loc prin accident.

Tulburările de personalitate sunt complexe și complicate, de aceea e necesară cunoașterea lor. Dacă ai impresia că simptomele de mai sus te caracterizează, cere un consult la medicul specialist. Lăsate netratate, tulburările de personalitate pot degenera și îți vor afecta viața și fericirea.