Clorofila: beneficii și mod de utilizare

Trendurile de wellness de pe rețelele de socializare promovează așa-zise băuturi miraculoase care conțin clorofilă lichidă amestecată în apă. Se spune că acestea au nenumărate beneficii pentru sănătate, însă oare este adevărat? Vom discuta pe larg în acest articol despre clorofilă, inclusiv care sunt proprietățile sale terapeutice, dar și riscurile asociate!
Cuprins
- Ce este clorofila?
- Beneficiile pe care le are clorofila
- Clorofila lichidă: ce este și când să o consumi
- Este clorofila lichidă sigură?
- Riscurile pe care le are administrarea de clorofilă
- Cum să consumi clorofila
- Alimente bogate în clorofilă
Ce este clorofila?
Clorofila este compusul natural prezent în plantele verzi care le dă acestora culoarea. Clorofila este esențială în procesul de fotosinteză, prin intermediul acesteia având loc transformarea energiei luminoase în energie chimică. Concret, clorofila ajută plantele să capteze energia luminoasă a soarelui și să transforme apa și dioxidul de carbon pentru a produce glucoză și oxigen. Glucoza este necesară pentru ca plantele să crească.

Clorofila este prezentă în legumele verzi și în alte alimente pe bază de plante, cum ar fi algele. Cu cât legumele sunt mai verzi, cu atât conținutul de clorofilă este mai mare.
Există mai multe tipuri de clorofilă în plante, cele mai des întâlnite fiind clorofila a și clorofila b. Structurile chimice ale celor două sunt similare. La fel ca și clorofila a, clorofila b are un rol important în fotosinteză, dar funcția sa principală este de a proteja clorofila a de excesul de lumină.
Beneficiile pe care le are clorofila
Cercetările efectuate pentru a vedea care sunt efectele terapeutice ale clorofilei asupra corpului uman sunt încă în stadiile incipiente. Până în prezent, majoritatea studiilor au fost realizate pe rozătoare. Totuși, oamenii de știință au descoperit câteva potențiale beneficii ale clorofilei în următoarele direcții:
Prevenirea cancerului
Conform cercetărilor, clorofila ar putea reduce apariția tumorilor canceroase. Acest pigment poate forma legături strânse cu substanțele chimice cancerigene numite aflatoxine. Când se leagă, clorofila ajută la blocarea absorbției aflatoxinelor (agenți care cauzează cancer) în intestine. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare la oameni pentru a susține aceste constatări.
Oamenii de știință studiază în continuare efectele aportului de clorofilă pentru prevenirea daunelor cauzate de genele aflatoxine dăunătoare, însă cercetările de până acum au arătat că aflatoxinele pot fi inhibate cu ajutorul clorofilei. Alte studii arată că există o legătură între consumul de legume și protecția împotriva cancerului. Cu cât aportul zilnic de legume verzi este mai mare, corpul tău are un efect mai bun de prevenire a cancerului.
Efecte antioxidante
Clorofila are proprietăți antioxidante, deși nu sunt la fel de puternice ca cele găsite în alți nutrienți, cum ar fi vitaminele C și E. Unele studii arată că un consum regulat de legume cu frunze verzi ajută la creșterea antioxidanților din sânge.
Posibile efecte anti-obezitate
Conform studiilor recente, clorofila ar putea avea un impact pozitiv asupra controlului obezității. Într-un studiu in vitro, clorofila de tip a extrasă din planta acvatică Ludwigia octovalvis a prezentat un efect antiproliferativ asupra celulelor adipoase, inducând apoptoza (moartea) celulară. Alte studii au raportat că suplimentarea cu extract de spanac bogat în clorofilă a redus semnificativ creșterea în greutate corporală, inflamația de grad scăzut și toleranța îmbunătățită la glucoză.
Germenii de lucernă: beneficii și mod de consum
Clorofila lichidă: ce este și când să o consumi

Clorofila lichidă folosită în băuturile promovate pe rețelele de socializare este de fapt clorofilină, nu clorofilă pură. Clorofilina este un amestec semi-sintetic de săruri de sodiu de cupru derivate din clorofilă. Clorofilina este utilizată în mod obișnuit ca aditiv la medicamente sau coloranți alimentari. În timp ce clorofila este un compus natural din plante, clorofilina este un supliment care se ia în timpul meselor. De mai bine de 50 de ani, clorofilina a fost folosită pentru a trata rănile cu vindecare lentă sau cu miros urât, deoarece acționează ca un deodorant intern.
Este clorofila lichidă sigură?
Cercetătorii de la Institutul Linus Pauling de la Universitatea de Stat din Oregon nu au descoperit niciun efect toxic atribuit clorofilinei în decenii de utilizare umană. Ei susțin că acest compus este sigur atunci când este utilizat cu moderație.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu recomandă neapărat administrarea de clorofilină, susținând în schimb consumul de legume cu frunze verzi.
Riscurile pe care le are administrarea de clorofilă
Clorofila naturală nu are efecte secundare cunoscute pentru oameni. În schimb, clorofilina administrată ca supliment poate avea unele posibile efecte secundare pe care ar trebui să le iei în considerare, cum ar fi:
- Afecțiuni ușoare de stomac sau gastrointestinale (diaree)
- Decolorarea urinei sau a fecalelor
- Decolorarea limbii
- Arsuri ușoare sau mâncărimi atunci când sunt aplicate direct pe o rană
Administrarea de clorofilină la femeile însărcinate sau care alăptează nu este recomandată deoarece nu există studii pe această categorie de persoane care să confirme existența vreunui beneficiu real.
Cum să consumi clorofila
Nutriționiștii spun că cea mai bună modalitate de a consuma clorofilă este să adaugi în dieta ta cât mai fructe și legume verzi care conțin acest compus natural. În general, se recomandă să consumi cel puțin 4 porții de legume verzi pe zi.
Alimente bogate în clorofilă

Spanacul are o concentrație mare de clorofilă, cu aproximativ 24 de miligrame per porție de o cană. Este ușor de gătit și este delicios, așadar merită să-l introduci în meniul tău cât mai regulat.
Alte legume cu frunze verzi care au între 4-15 miligrame de clorofilă per porție crudă sunt:
- Salata verde
- Frunze de sfeclă
- Varza
- Alge
- Napi
- Pătrunjel
- Kale
Mai există și alte legume verzi bogate în clorofilă, care conțin și până la 15 miligrame per porție. Acestea includ:
- Broccoli
- Castraveți
- Fasole verde
- Sparanghel
- Praz
- Varza de Bruxelles
- Mazăre
De asemenea, cantități mici de clorofilă sunt prezente în fructele verzi precum kiwi și strugurii verzi. Totodată, există o concentrație mică de clorofilă în nucile verzi și în semințe, precum fisticul.
Așadar, clorofila este pigmentul care conferă plantelor culoarea verde și joacă un rol critic în fotosinteză. Cercetătorii au descoperit anumite beneficii de sănătate al clorofilei, însă sunt necesare mai mute studii pentru a spune cu exactitate care este efectul clorofilei asupra corpului uman. Nutriționiștii recomandă consumul de fructe și legume verzi, în loc de suplimente cu clorofilă.



Surse foto: Pexels.com, iStock.com
Surse articol: Webmd.com, Clevelandclinic.org