Fibromul uterin: tipuri și factori de risc
Fibromul uterin apare frecvent la femei și ridică numeroase întrebări legate de sănătatea ginecologică. Dacă ai auzit de această afecțiune sau dacă ai întâlnit simptome care te îngrijorează, este important să știi cum identifici tipurile de fibrom și factorii care cresc riscul apariției lor. În acest articol, vei găsi informații clare despre clasificarea fibroamelor, ce factori influențează apariția lor, cum se stabilește diagnosticul, dar și ce poți face pentru a gestiona eficient această problemă.
Ce este fibromul uterin?
Fibromul uterin, numit și leiomiom sau miom uterin, reprezintă o formațiune benignă formată din țesut muscular și conjunctiv, care crește la nivelul uterului. Majoritatea acestor tumori rămân necanceroase și pot apărea la femei de orice vârstă, însă riscul crește după 30 de ani. De exemplu, unele femei descoperă fibromul la un control de rutină, fără să aibă simptome, în timp ce altele ajung la medic din cauza durerilor sau a sângerărilor menstruale abundente.
Tipuri de fibrom uterin
Specialiștii clasifică fibroamele în funcție de poziția lor în uter. Fiecare tip poate determina simptome diferite:
- Submucozale: se dezvoltă sub mucoasa uterină, pot duce la menstruații abundente și prelungite.
- Intramurale: apar în grosimea peretelui uterin, determinând uterul să crească în volum; pot cauza dureri pelvine sau presiune.
- Subseroase: cresc la suprafața exterioară a uterului și uneori pot apăsa pe vezica urinară sau intestin, generând senzație de balonare sau urgență urinară.
- Pedunculate: au o bază subțire numită pedicul, care leagă fibromul de uter; dacă pediculul se răsucește, pot apărea dureri acute și necesită atenție medicală rapidă.
De exemplu, un fibrom submucozal poate provoca hemoragii menstruale abundente, iar unul subseros ar putea cauza presiune asupra organelor vecine fără să schimbe ciclul menstrual.
Factori de risc pentru fibromul uterin
Mai mulți factori cresc probabilitatea de a dezvolta această afecțiune. Printre cei mai importanți se numără:
- Vârsta – riscul crește după 30 ani, mai ales până în preajma menopauzei.
- Istoricul familial – dacă alte rude apropiate au avut fibrom, șansele să apară la tine cresc.
- Hormonii – estrogenul și progesteronul stimulează dezvoltarea fibromului; nivelurile acestor hormoni fluctuează pe parcursul vieții.
- Rasa – studiile arată că femeile afro-americane dezvoltă mai des fibroame și le identifică la vârste mai tinere.
- Greutatea – femeile cu exces ponderal prezintă un risc mai mare, din cauza nivelului ridicat de estrogen produs de țesutul adipos.
- Numărul de sarcini – femeile care nu au avut sarcini pot avea risc mai mare decât cele care au născut.
Combinarea mai multor factori poate accelera dezvoltarea fibroamelor. De exemplu, o femeie cu istoric familial și exces ponderal poate observa simptome mai devreme decât alte persoane. Poți lua măsuri pentru a reduce riscul apariției fibromului dacă menții o greutate corporală sănătoasă și alegi o alimentație echilibrată, bogată în legume și săracă în grăsimi saturate. Vizitele regulate la ginecolog cresc șansele de a descoperi din timp orice probleme, inclusiv afecțiuni precum fibromul uterin.
Cum evoluează și ce manifestări pot apărea
Fibromul crește prin multiplicarea celulelor musculare sub influența hormonală și a unor substanțe numite citokine. De obicei, în perioada fertilă, cresc mai rapid, iar după menopauză tind să scadă în dimensiuni sau să nu mai dea simptome.
Manifestările variază de la absența oricărui semn la:
- Menstruații prelungite sau abundente
- Dureri sau presiune pelvină
- Anemie din cauza pierderilor de sânge
- Dificultăți la urinare sau constipație (în cazul fibroamelor subseroase)
- Rareori, infertilitate, în special la fibroame mari sau submucozale
De exemplu, dacă întâmpini episoade repetate de sângerări abundente, solicită o investigație medicală.
Diagnosticul și recomandări pentru prevenție
Dacă apar simptome sau dacă medicul suspectează fibromul uterin, acesta va recomanda:
- Ecografie transvaginală pentru vizualizarea uterului
- RMN uterin sau histerosonografie, pentru cazuri cu simptomatologie complexă
Centre specializate, cum este spitalul Medlife Angiolife, pun la dispoziție echipamente moderne pentru diagnostic complet și sigur.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația unui medic specialist. Dacă ai simptome sau întrebări, discută cu un medic sau farmacist. Evită autodiagnosticarea sau automedicația. Informează-te corect și apelează la controale regulate pentru sănătate optimă.
Urmareste-ne pe Google News
