In boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se divid anormal si se raspindesc in afara acestuia. Pe masura ce boala progreseaza afecteaza capacitatea corpului de a lupta impotriva infectiilor. Simptomele bolii Hodgkin nu sunt specifice, iar diagnosticul nu este dat decat in stadii avansate.
Afla din randurile de mai jos care sunt cauzele limfomului Hodgkin, cum se manifesta, ce analize ar trebui sa-ti faci si ce metode de tratament ai la dispozitie.
Care sunt cauzele aparitiei limfomului Hodgkin?
Cauza exacta a limfomului Hodgkin este necunoscuta. Factorii de risc care sunt implicati in acest proces malign sunt:
- Varsta - limfomul Hodgkin se intalneste cel mai frecvent la varste tinere, cel mai frecvent intre 20- 30 ani si dupa varsta de 55 ani;
- Ereditatea - oricine are o ruda de gradul intai cu aceasta afectiune, sau cu orice tip de cancer, are un risc mai crescut de a face boala;
- Infectiile virale - in special cu virusul Epstein-Barr ce produce mononucleoza infectioasa ;
- Sexul - limfomul Hodgkin afecteaza mai frecvent sexul masculin;
- Sistemul imun compromis - pacientii cu HIV/SIDA, cei ce au suferit un transplant de organ
Care sunt simptomele limfomului Hodgkin?
Limfomul Hodgkin, asemenea multor tipuri de cancer, evolueaza fara simptome specifice si fara semne de alarma. Doar in stadii avansate, limfomul Hodgkin presupune simptome agresive, extrem de evidente. Insa pana si aceste semne pot fi puse pe seama altor afectiuni mai putin grave.
Asadar cele mai frecvente simptome sunt:
- marirea de volum si consistenta crescuta a ganglionilor de la nivelul gatului, de la nivelul axilei si de la nivel inghinal;
- febra crescuta >38oC;
- transpiratii nocturne;
- scadere in greutate in ultimile 6 luni fara a tine dieta;
- oboseala;
- tuse seaca, iritativa;
- un prurit persistent corporal;
- lipsa de aer - dispneea;
Cum putem preveni boala Hodgkin?
Limfomul Hodgkin nu poate fi prevenit in adevaratul sens al cuvantului. Daca aveti unul din factorii de risc de mai sus ar fi recomandat sa duceti un stil de viata sanatos: sa renutati la fumat, sa nu consumati in exces alcool si sa faceti miscare cel putin 30 min in fiecare zi.
La cine apelam?
Daca observati un ganglion marit si de consistenta ferma, dar nedureros la nivelul gatului, cel mai frecvent, la nivelul axilei sau in zona inghinala, atunci este cazul sa va prezentati cat mai repede la medic.
Medicii la care ar trebui mers, daca suspectezi aparitia bolii Hodgkin sau vrei sa faci investigatiile de rutina pentru a fi linistita, sunt: medicul de familie, medicul hematolog, chirurgul si medicul oncolog.
Marirea ganglionilor poate fi data si de infectii cu diferite tipuri de virusuri, de aceea este necesara consultul unui specialist.
Alege un medic bun, cu experienta si care lucreaza intr-un mediu medical curat si profesionist!
Care sunt investigatiile necesare?
Medicul iti va face o examinare fizica generala, va va pune intrebari despre alte probleme de sanatate pe care le-ai avut, despre starea de sanatate a parintilor, fratilor, bunicilor; si despre medicamentele luate in ultima peerioada.
La inceput doctorul s-ar putea sa va dea un antibiotic, deoarece infectiile sunt cea mai frecventa cauza de marire a ganglionilor. Daca acesta nu are niciun efect, atunci doctorul te va trimite la un chirurg pentru ati efectua o biopsie. La biopsie chirurgul va preleva o parte din ganglion pentru a-l examina microscopic si pentru a stadializa boala. Biopsia confirma boala prin prezenta celulelor Reed-Sternberg.
Alte investigatii pe care medicul le poate cere sunt: analiza completa a sangelui si o ecografie a ganglionilor, radiografie toracica, CT sau RMN.
Un semnal de alarma ar fi:
Hb <10.5g/dL (prezenta anemiei)
WBC >16 * 109/L (cresterea importanta a numarului de globule albe)
Limfocite < 0.6*108/L (prezenta unei infectii in organism)
Albumine <40g/L , dar si restul componentelor electroforezei sunt importante
Chiar daca ai doar un grup ganglionar marit la nivelul gatului si niciun alt simptom exista posibilitatea sa ai boala Hodgkin. Nu trebuie sa te sperie acest lucru, deoarece ai descoperit boala in primul stadiu.
Care sunt stadiile limfomului Hodgkin?
Exista 4 stadii:
Stadiul I : afectarea unei singure zone ganglionare;
Stadiul II : afectarea a doua sau mai multor regiuni ganglionare, de aceiasi parte a diafragmului;
Stadiul III: afectarea ganglionara de ambele parti ale diafragmului;
Stadiul IV: infiltrarea difuza a mai multor zone extraganglionare;
Care este tratamentul in boala Hodgkin?
Optiunile de terapie in limfomul Hodgkin sunt: chimioterapia si radioterapia.
Chimioterapia foloseste medicamente pentru a opri diviziunea celulelor maligne si distrugerea lor. Aceasta terapie nu este lipsita de numeroase si severe efecte secundare:
- supresie medulara-risc crescut de infectii,timp de singerare prelungit, oboseala
- caderea temporara a parului;
- anorexie, stare de voma, diaree, ulcere bucale.
Majoritatea efectelor secundare ale chimioterapiei dispar gradat in timpul perioadei de convalescenta sau dupa incetarea tratamentului. Singurul efect durabil este infertilitatea.
Radioterapia utilizeaza doze mari de energie radianta (raze X), pentru a ucide celulele maligne sensibile. Poate de asemenea sa micsoreze tumorile si sa mentina boala sub control. Efectele secundare ale radioterapiei:
- la locul iradiat:pierderea foliculilor pilosi, eritem, uscaciunea pielii, prurit, hiperpigmentatie permanenta
- iradierea pieptului si a gitului - uscaciunea mucoaselor locale, ulcere, disfagie
- abdomenului-greata, voma, diaree,discomfort urinar.
Alte variante sunt transplantul de maduva hematogena sau de celule stem.
Boala Hodgkin este o problema grava de sanatate, asemenea tuturor tipurilor de cancer. Faptul ca se intalneste cel mai frecvent la tineri, o categorie ce este de obicei "ocolita" de boli maligne, iar simptomele nu sunt specifice sau alarmante si pot fi confundate cu cele ale unei raceli, diagnosticarea acestei boli este dificila.
Partea "buna" la acest tip de cancer este faptul ca, diagnosticat in primul stadiu, sansa de supravetuire este de peste 85%, iar cu cat boala avanseaza acest procent scade vertiginos.
De aceea este important de tinut minte ca orice ganglion marit ce nu dispare dupa o infectie sau o raceala trebuie investigat de un medic!
Bibliografie:
1. Harrison- Principiile medicinii interne
2. Oxford Handbook of Clinical Haematology
3. The Washington Manual of Oncology
