Paralizia Bell - simptome, diagnostic, tratament

De Bulgaru Cristina

Luni, 28.02.2011

Cuprins

Cauzele aparitiei paraliziei Bell
Simptomele paraliziei Bell
Stabilirea diagnosticului de paralizie Bell
Tratamentul paraliziei Bell
Prognosticul paraliziei Bell

Paralizia Bell sau paralizia faciala "idiopatica" reprezinta paralizia nervului VII-nervul facial si se manifesta prin afectarea abilitatii de a controla muschii faciali de pe o jumatate de fata. Paralizia Bell este una din cele mai frecvente tipuri de paralizii faciale, fiind intalnita la 23 de cazuri din 100 000.

Cauzele aparitiei paraliziei Bell

Cauza exacta care determina aparitia paraliziei Bell nu este cunoscuta. Se presupune ca o infectie virala poate cauza aparitia paraliziei faciale sau instalarea unui proces autoimun.

Au fost identificati si o serie de factori predispozanti, si anume:
- infectia gripala in antecedente;
- curenti reci de aer;
- diabet zaharat;
- hipertensiune arteriala;
- sarcina;
- varicela ;
- infectii otice;
- tumori cerebrale;
- meningita.

Boala se datoreaza unei inflamatii nonsupurative care determina edematierea nervului facial si astfel apare o tulburare de transmitere a semnalelor nervoase, ce se manifesta prin scaderea controlului muscular.
Paralizia Bell afecteaza ambele sexe, imbolnavirile fiind mai frecvente toamna si primavara (dupa expuneri la curenti de aer).

Simptomele paraliziei Bell

Ceea ce caracterizeaza paralizia faciala idiopatica este slabiciunea sau paralizia musculaturii de la nivelul uneia dintre jumatatile de fata. Inainte cu 2-3 zile de la debut pot aparea dureri auriculare dupa care paralizia se instaleaza rapid, in decurs de cateva ore sau zile. Bolnavii de plang de "fata grea" sau "fata artificiala", dar nu prezinta semne obiective de pierdere a sensibilitatii.

Alte simptome ce insotesc paralizia Bell sunt:
- hiperacuzia (senzatie subiectiva care consta in perceperea exagerata a zgomotelor)
- tulburari de gust in cele doua treimi anterioare ale limbii
- senzatie de ochi uscat pe partea afectata, ce poate determina aparitia ulceratiilor corneei

Evolutia este in general favorabila si in 70-80% din cazuri, boala se amelioreaza in 1-3 luni.

Stabilirea diagnosticului de paralizie Bell

Diagnosticul de paralizie Bell se stabileste in urma anamnezei, examenului fizic si neurologic.

In cadrul examenului neurologic bolnavului i se va cere:
- sa isi arate dintii
- sa inchida strans ochii si apoi sa ii deschida
- sa increteasca fruntea
- sa fluiere
- sa ridice si sa coboare sprancenele

Astfel medicul neurolog va incerca sa determine daca paralizia nervului facial este responsabila de slabiciunea musculara sau daca o exista o alta cauza.
Investigatiile paraclinice vor incerca sa determine daca nu exista o alta cauza care a contribuit la
aparitia simptomatologiei, printre acestea se numara:
- CT (computer tomograf)
- RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- teste de audiometrie
- electromiografia
- electrogustometria
- teste de sange

Tratamentul paraliziei Bell

Exista mai multe optiuni terapeutice la care se poate apela in functie de particularitatile fiecarui caz si anume:
- tratamentul medicamentos
- tratamentul fizioterapic
- tratamentul chirurgical

Tratamentul medical eficace in paralizia Bell consta in administrarea de prednison in doza de 1-1,5 mg/kg corp timp de 5-7 zile, pentru ca apoi doza sa fie redusa treptat in functie de evolutia clinica. Tratamentul precoce este foarte important, pentru ca, daca tratamentul este aplicat de la inceputul bolii, efectele obtinute vor fi mult mai bune. Se va evita administrarea acestui tratament pacientilor care sufera de hipertensiune arteriala, diabet, ulcer, HIV.

Se mai pot administra antiinflamatorii nesteroidiene (daca antiinflamatoriile steroidiene sunt contraindicate) - Diclofenac, piroximac etc.

Pentru complicatiile oculare care apar se recomanda :
- unguente oftalmice
- instilatii cu vitamina A
- administrare de "lacrimi artificiale"
- aplicare de leucoplast
- clapeta oculara cu silicon

Tratamentul chirurgical are ca scop decompresia nervului- mastoidectomie. Astazi insa se apeleaza rar la tratamentul chirurgical pentru ca nu garanteaza vindecarea si poate avea drept complicatie lezarea permanenta a nervului.

Tratamentul fizioterapic poate fi benefic in paralizia Bell, efectuandu-se serii de 12-14 sedinte. Electroterapia nu este recomandata pentru ca este ineficace.

Prognosticul paraliziei Bell

Prognosticul este favorabil atunci cand ameliorarea fenomenelor se face repede in 1-2 saptamani. In cazul paraliziilor totale, persistente, peste 3 luni refacerea este posibila insa se face cu persistenta unor defecte.

Recidivele sunt rare aparand in mai putin de 5% din cazuri.

Vezi si