Hipoglicemia: simptome, diagnostic, tratament

Macar o data in viata ni s-a intamplat fiecaruia dintre noi sa ametim, sa simtim ca pierdem controlul asupra propriului corp. Una din cele mai frecvente cauze de ameteli este hipoglicemia!

Ce este hipoglicemia?

Hipoglicemia este definita ca fiind o scadere a concentratiei de glucoza din sange ( glicemie) sub 60 mg/dl. In functie de severitatea hipoglicemiilor, ele se clasifica in:
- hipoglicemie usoara cand persoana in cauza reuseste sa si-o corecteze singura;
- hipoglicemie severa cand este nevoie de interventia anturajului;
- coma hipoglicemica, cea mai grava forma.

Cantitatea de glucoza din sange este reglata in principal, de trei hormoni: insulina, glucagonul si adrenalina. Acestia controleaza productia de glucoza la nivel hepatic, precum si utilizarea ei de catre tesuturile periferice.

Hipoglicemia apare atunci cand productia hepatica este inhibata de o cantitate mare de insulina, iar consumul in periferie este excesiv. Aceasta stare declanseaza eliberarea hormonilor hiperglicemianti, dintre care cei mai importanti sunt glucagonul si adrenalina, urmati de hormonul de crestere si cortizonul. De cele mai multe ori, interventia lor, readuce glicemia la valori normale. O alta varianta ar fi aportul scazut de glucide.

Cauzele hipoglicemiei

Cand vorbim de hipoglicemie, trebuie distinse doua situatii diferite:

1. Hipoglicemia la pacientul diabetic pentru care cele mai frecvente cauze sunt:
- dozele excesive sau gresit administrate de insulina;
- necorelarea dietei cu tratamentul insulinic;
- necorelarea exercitiului fizic;
- insuficienta hepatica sau renala;
- ingestia de alcool.

2. Hipoglicemia la pacientul nediabetic determinata de:
- ingestia unei mese bogate in glucide;
- interventii chirurgicale digestive;
- administrarea voluntara si cu scop suicidal de medicatie hipoglicemianta sau insulina;
- insulinoamele;
- alte tumori hipoglicemiante;
- insuficienta hipofizara sau corticosuprarenaliana ;
- hipoglicemia autoimuna.

Simptomele hipoglicemiei

Simptomele hipoglicemiei sunt:

1. Simptome centrale:
- rezulta din descarcari masive de catecolamine;
- asociaza un tremor al mainilor;
- persoana in cauza transpira excesiv;
- are tahicardie cu senzatie de palpitatii;
- este palid si anxios;
- are o senzatie de foame imperioasa.

2. Simptome periferice:
- cuprind paresteziile peribucale (amorteli sau intepaturi in jurul buzelor);
- dificultati in vorbire si concentrare;
- tulburari de comportament (confuzie, agresivitate, limbaj incoerent);
- cefalee (durere de cap);
- somnoloenta;
- slabiciune si senzatie de caldura.

Coma hipoglicemica este complicatia severa a hipoglicemiei. Ea este o coma vigila si se produce prin privarea creierului de glucoza, principala sa sursa de energie. Ea se instaleaza brusc, iar pacientul este agitat, de obicei.

Diagnosticul de hipoglicemie

Cel mai simplu mod de a pune diagnosticul de hipoglicemie este de a masura glicemia care are o valoare sub 60 mg/dl in acest caz.

In functie de cauza hipoglicemiei, exista o serie de alte investigatii ce pot fi asociate:

- efectuarea testului de toleranta la glucoza orala;
- dozarea insulinemiei;
- dozarea peptidului C;
- in cazul tumorilor, sunt foarte utile tehnicile de imagistica medicala (ecografie, rezonanta magnetica nucleara, tomografia computerizata);
- dozarea unui factor de crestere numit IGF-2;
- dozarea anticorpilor antiinsulina.

Tratamentul hipoglicemiei

Daca pacientul este constient, cel mai bun tratament este administrarea a 15-20g glucide sub forma de sucuri indulcite sau 3-4 bomboane.

Daca este un pacient comatos, se administreaza:
- 30-50 ml solutie glucoza 33% intravenos;
- 1 mg glucagons subcutantat sau intramuscular.
 
Dupa revenire, pacientul poate acuza greturi, varsaturi sau dureri de cap, iar pentru a evita o recidiva, tratamentul se completeaza cu administrare de amidon (paine).

La pacientul diabetic, prevenirea hipoglicemiilor se face prin:
- adaptarea tratamentului hipoglicemiant la activitatea sa zilnica si la dieta;
- controale regulate la medicul diabetolog.

In cazul tumorilor hipoglicemiante (insulinoame, hepatoame, corticosuprarenalioame), tratamentul de electie este cel chirurgical.

Frecventa relativ mare in populatie a hipoglicemiilor aparute in special in contextul verii si al eforturilor mari, a indus o falsa conceptie cum ca aceste stari pot fi normale. Hipoglicemia poate fi insa varful de iceberg ce ascunde o afectiune cu mult mai serioasa ce trebuie tratata!