Hormoni feminini: cum îți afectează starea și sănătatea

Hormonii sunt substanțe pe care le produce organismul nostru în mod natural, care ajută la transmiterea mesajelor între celule și organe și afectează multe funcții ale corpului. Toată lumea are hormoni sexuali, aceștia fiind cei care ne împart în masculi și femele. Responsabili, în principal, de funcțiile de reproducere, ei influențează, într-o măsură mai mare sau mai mică, și alte aspecte din viața noastră cea de toate zilele.

În viața unei femei, acești hormoni joacă roluri vitale în multe procese fiziologice, fiind implicați în ciclul menstrual, în sarcină, alăptare și menopauză. Dar ei pot fi, de asemenea, asociați cu diferite patologii (cum ar fi cancerul de sân, de pildă) și, în plus, sunt utilizați în scop terapeutic, în special în contracepția hormonală sau în terapia de substituție hormonală, la menopauză.

Iată, în cele ce urmează, mai multe detalii despre hormonii sexuali feminini, modul în care aceștia fluctuează pe tot parcursul vieții și semnele unui dezechilibru hormonal.

Principalele tipuri de hormoni sexuali feminini

Principalii hormoni sexuali feminini sunt estrogenul și progesteronul. Deși testosteronul este considerat un hormon masculin, și femelele produc (și au nevoie de) o cantitate mică din acesta.

Estrogenul

Estrogenul este principalul hormon feminin. Cea mai mare parte provine din ovare, dar cantități mai mici se produc și în glandele suprarenale și în celulele adipoase. În timpul sarcinii, placenta produce, de asemenea, estrogen.
Estrogenul joacă un rol important în dezvoltarea reproductivă și sexuală, incluzând:

• pubertatea
• menstruaţia
• sarcina
• menopauza

Estrogenul afectează, de asemenea:

• creierul
• sistemul cardiovascular
• părul
• sistemul musculo-scheletal
• pielea
• tractul urinar

Nivelurile de estrogen pot fi determinate printr-un test de sânge. Deși variază de la o persoană la alta, sunt considerate a fi intervale normale, în picograme pe mililitru (pg/ml), următoarele niveluri:

• Femeia adultă, în perioada de premenopauză: 15-350 pg/ml
• Femeia adultă, în perioada de postmenopauză: <10 pg/ml
• Bărbați adulți: 10-40 pg/ml
• Nivelurile vor varia foarte mult la femei pe parcursul ciclului menstrual

Progesteronul

Ovarele produc hormonul sexual feminin denumit progesteron după ovulație. În timpul sarcinii, placenta produce și ea unele cantități.

Rolul progesteronului este acela de:

• a pregăti mucoasa uterului pentru fecundarea ovulului
• a susține sarcina
• a suprima producția de estrogen după ovulație

Nivelurile de progesteron pot fi determinate tot printr-un test de sânge, intervalele normale fiind exprimate în nanograme pe mililitru (ng/ml), în funcție de următoarele faze:

• înainte de pubertate: 0,1-0,3 ng/ml
• în prima fază (stadiul folicular) a ciclului menstrual: 0,1-0,7 ng/ml
• în timpul ovulației (stadiul luteal al ciclului): 2-25 ng/ml
• în primul trimestru de sarcină: 10-44 ng/ml
• în al doilea trimestru de sarcină: 19,5-82,5 ng/ml
• în al treilea trimestru de sarcină: 65-290 ng/ml

Testosteronul

Corpul femeii produce și el cantități mici de hormon de tip masculin numit testosteron; acestea provin din glandele suprarenale și din ovare. Acest hormon joacă un rol în mai multe funcții ale corpului, printre care:

• dorința sexuală
• reglarea ciclului menstrual
• starea oaselor
• forța musculară

Un test de sânge poate determina și nivelul de testosteron. Intervalul normal pentru o femeie este de 15 până la 70 de nanograme pe decilitru (ng/dl).

Rolul hormonilor în organismul femeilor

De-a lungul vieții, cantitatea de hormoni și rolurile pe care aceștia le joacă în organismul unei femei se schimbă. Hormonii sexuali feminini sunt integrați în multe funcții ale corpului, dar nevoile hormonale se schimbă foarte mult pe măsură ce fetițele părăsesc faza copilăriei și intră la pubertate. De asemenea, starea hormonală a organismului se schimbă dramatic când femeia rămâne însărcinată, dă naștere sau alăptează. Și ea continuă să se schimbe pe măsură ce femeia se apropie de perioada menopauzei.

Pubertatea

În general, situația este diferită de la o persoană la alta, dar majoritatea femeilor intră la pubertate la vârste cuprinse între 8 și 13 ani. Totul se întâmplă din cauza hormonilor.

Hormonul luteinizant (HL) și hormonul de stimulare foliculară (FSH) sunt produși în glanda pituitară (hipofiza). Producția crește la pubertate, ceea ce, la rândul său, stimulează hormonii sexuali - în special estrogenul. Această creștere a hormonilor sexuali feminini are ca rezultat:

• dezvoltarea sânilor
• creșterea părului pubian și axilar
• o dezvoltare generală a organismului
• o creștere a grăsimii corporale, în special în zona șoldurilor și a coapselor
• maturizarea ovarelor, a uterului și a vaginului
• începutul ciclului menstrual

Menstruaţia

Prima perioadă menstruală (menarha) se întâmplă la aproximativ doi-trei ani după ce sânii încep să se dezvolte. Din nou, situația este diferită pentru fiecare organism, dar majoritatea femeilor au prima lor menstruație la vârste cuprinse între 10 și 16 ani.

• Faza foliculară

În fiecare lună, uterul se îngroașă în pregătirea pentru eventualitatea primirii unui ovul fecundat. Când nu există ovulul fecundat, nivelul estrogenului și cel al progesteronului rămân scăzute. Acest lucru va determina uterul să-și piardă mucoasa, iar ziua în care începe sângerarea este ziua 1 a ciclului menstrual sau faza foliculară.
Glanda pituitară începe să producă un pic mai mult FSH. Aceasta stimulează creșterea foliculilor din ovare; în fiecare folicul există un ovul, dar, pe măsură ce nivelul hormonilor sexuali scade, numai un singur folicul dominant va continua să crească și, deoarece acest folicul produce mai mult estrogen, ceilalți foliculi se descompun. Nivelurile mai ridicate de estrogen stimulează creșterea LH. Această fază durează aproximativ două săptămâni.

• Faza ovulatorie

După încheierea fazei foliculare, urmează faza ovulatorie. LH determină ruperea foliculului și eliberarea ovulului. Această fază durează aproximativ 16 până la 32 de ore. Fertilizarea poate să apară numai după aproximativ 12 ore de la părăsirea ovulului din ovar. Ovulul eliberat va fi captat de trompa uterină.

• Faza luteală

Faza luteală începe după ovulație. Foliculul dominant rupt va forma corpul galben, o importantă sursă de progesteron. Durata de viață a corpului galben este de 14 zile. Această fază face ca uterul să fie gata să primească ovulul fecundat. Dacă nu se întâmplă acest lucru, estrogenul și progesteronul scad din nou și ciclul se reia.

Întregul ciclu menstrual durează în jur de 25 până la 36 de zile, iar sângerarea durează între trei și șapte zile. Dar și acest lucru variază destul de mult. Ciclul unei femei poate fi destul de neregulat, mai ales în primii câțiva ani. De asemenea, ciclul poate varia și în funcție de momentele diferite ale vieții femeii sau când aceasta utilizează contraceptive sau tratamente hormonale.

Dorința sexuală și contracepția

Estrogenul, progesteronul și testosteronul joacă un rol important în dorința sexuală a unei femei - numită și libidou - și în funcționarea ei din punct de vedere sexual. Datorită fluctuațiilor hormonale, femeile sunt, în general, la apogeul dorinței lor sexuale chiar înainte de ovulație. În mod obișnuit, există o fluctuație mai mică a libidoului dacă respectiva femeie utilizează metode hormonale de control al nașterii care influențează nivelurile de hormoni din organism. De asemenea, după instalarea menopauzei, libidoul poate înregistra fluctuații mai mici. Ca urmare a unei intervenții chirurgicale prin care au fost extirpate glandele suprarenale sau ovarele, va avea loc o reducere a producției de testosteron, ceea ce poate conduce, de asemenea, la o scădere a libidoului femeii în cauză.

Graviditatea

După cum arătam, în timpul fazei luteale a ciclului menstrual, creșterea cantității de progesteron pregătește uterul pentru eventualitatea primirii unui ovul fecundat. Pereții uterini se îngroașă și se umplu cu substanțe nutritive și cu alte fluide necesare pentru a susține dezvoltarea unui embrion. Progesteronul îngroașă cervixul (porțiunea îngustă a uterului, care face legătura cu vaginul) pentru a proteja uterul de bacterii și de spermatozoizi. Și nivelurile de estrogen sunt mai mari în această fază, contribuind la îngroșarea mucoasei uterului. De asemenea, progesteronul și estrogenul ajută canalele de lapte din sâni să se dezvolte, în pregătirea alăptării.

De îndată ce are loc concepția, organismul femeii însărcinate începe să producă un alt hormon - gonadotropina corionică umană (hCG). Acesta este hormonul care apare în urină și este folosit în bine-cunoscutele teste de sarcină. De asemenea, în această etapă, crește producția de estrogen și de progesteron, cu scopul de a preveni menstruația, pentru a ajuta la menținerea cât mai mult a sarcinii.

Un alt hormon produs de corpul femeii numai în perioada când aceasta este însărcinată se numește lactogenul placentar uman (hPL) și este produs de placentă. Principalul său rol este acela de furnizare a nutrienților necesari pentru dezvoltarea fătului, dar, în plus, mai ajută și la stimularea creșterii glandelor mamare, pregătindu-le pentru a putea asigura hrănirea nou-născutului.

În perioada gravidității, crește și nivelul unui alt hormon, numit relaxină, care ajută la implantarea și creșterea placentei și, în același timp, împiedică apariția înainte de vreme a contracțiilor. După începerea travaliului, acest hormon va contribui și la relaxarea ligamentelor din zona pelvină.

Hormonii feminini după naștere și alăptare

După încheierea perioadei de graviditate, nivelurile hormonale încep imediat să scadă, ajungând, în cele din urmă, să atingă nivelurile de dinainte de sarcină. Uneori, scăderea prea bruscă și semnificativă a nivelului estrogenului și al progesteronului poate fi un factor care conduce la apariția depresiei postnatale.

Alăptarea scade nivelul de estrogen și poate împiedica ovulația. Acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, cu toate acestea, este nevoie în continuare de controlul nașterii pentru a preveni apariția imediată a unei alte sarcini.

Hormonii feminini la perimenopauză și menopauză

În perioada de perimenopauză (perioada care precede menopauza), producția de hormoni în ovare încetinește; nivelurile de estrogen încep să fluctueze, în timp ce producția de progesteron începe să scadă constant. Pe măsură ce nivelul hormonilor se diminuează, vaginul poate deveni mai puțin lubrifiat. Unele femei experimentează o scădere a libidoului, iar ciclul lor menstrual devine neregulat.

Se consideră ca o femeie a intrat la menopauză atunci când au trecut 12 luni fără ca ea să mai aibă ciclu menstrual. În acest stadiu, atât estrogenul, cât și progesteronul rămân constant la niveluri scăzute. Acest lucru se întâmplă, în mod obișnuit, în jurul vârstei de 50 de ani. Dar, ca și celelalte etape ale vieții, există și aici o mare varietate de situații.

Scăderea nivelului hormonilor în corpul femeii după menopauză poate crește riscul de apariție a unor afecțiuni, cum ar fi osteoporoza și bolile cardiovasculare.

Hormonii feminini și dezechilibrele hormonale: cauze

„Când îmbătrânim, hormonii se schimbă în ceea ce privește calitatea și cantitatea la bărbați și la femei” - explică Alexandra Dalu, medic și nutriționist, autoarea volumului Les 100 idées reçues qui vous empêchent d'allerbien. Și adaugă: „Acesta este un proces fiziologic natural, care nu trebuie confundat cu tulburările hormonale, boli care necesită stabilirea unui tratament”.

Așadar, nivelurile hormonilor în corpul unei femei vor fluctua în mod natural în toată viața sa. Acest lucru se datorează, după cum arătam, modificărilor așteptate (pubertatea, sarcina, alăptarea, perimenopauza și menopauza, utilizarea contracepției hormonale sau a terapiei hormonale), dar uneori un dezechilibru hormonal poate fi un semn că în organismul femeii se petrec unele lucruri ceva mai grave. Acestea ar putea fi:

• sindromul ovarului polichistic (PCOS) - aceasta este cea mai frecventă afecțiune endocrină în rândul tinerelor femei, care poate provoca cicluri menstruale neregulate și poate afecta fertilitatea
• excesul de androgen (supraproducție a hormonilor masculini) poate cauza: cicluri menstruale neregulate, infertilitate, acnee, calviție masculină, hirsutism (creșterea părului pe față, pe piept, pe abdomen și pe spate)

Alte cauze care stau la baza dereglărilor hormonale includ:

- hipogonadismul, care se manifestă printr-o lipsă de hormoni feminini
- o sarcină falsă
- o sarcină anormală
- o sarcină multiplă (având gemeni, tripleți sau mai mulți)
- o tumoră ovariană

Hormonii feminini: când să te adresezi medicului

În mod normal, o femeie ar trebui să meargă la control la un medic primar sau la un ginecolog cel puțin o dată pe an - pentru un examen de sănătate de rutină. Totuși, în cazul în care în organismul ei se petrec schimbări, apar semnale neobișnuite care îi dau de gândit în ceea ce privește starea ei de sănătate, nicio femeie nu trebuie să aștepte examinarea anuală. Cu medicul poate discuta schimbările intervenite și acesta îi poate răspunde la orice alte întrebări pe care ea le are cu privire la starea ei de sănătate și, dacă este cazul, poate stabili ce investigații să facă în continuare.

O femeie trebuie să-și consulte medicul cât mai curând posibil dacă întâmpină următoarele probleme:

• grețuri matinale sau alte semne de sarcină
• o scădere a dorinței sexuale
• uscăciunea vaginală
• durere vaginală în timpul sexului
• cicluri menstruale din ce în ce mai neregulate
• dificultate de a rămâne însărcinată
• dureri în zona pelvină
• căderea părului
• creșterea părului pe față sau pe corp
• stare de depresie după naștere
• simptomele menopauzei prelungite, cu efecte negative asupra calității vieții sale

Așadar, hormonii acționează ca niște mesageri biochimici și ne influențează viața în mod determinant: libidoul, reproducerea, dezvoltarea întregului organism, gestionarea emoțiilor, metabolismul, calitatea somnului, toate acestea țin strâns de prezența și acțiunea hormonilor în corpului nostru.