Incel: cum a apărut termenul și ce înseamnă
Termenul „incel” a devenit tot mai prezent în spațiul public, trecând de la o expresie obscură a internetului la un subiect des întâlnit în discuții despre gen, misoginism, violență și radicalizare. Află din acest articol ce înseamnă „incel”, care sunt originile acestui termen și în ce context se folosește!
Cuprins
- Ce înseamnă „incel” ?
- Cum a apărut termenul de ”incel”?
- Caracteristicile culturii ”incel”
- Ce înseamnă ”pilula roșie” și ”pilula albastră” în cultura ”incel”?
- Cultura ”incel” este periculoasă?
Ce înseamnă „incel” ?
„Incel” provine din expresia „celibat involuntar” și se referă, în forma sa de bază, la o persoană – de obicei un bărbat – care se confruntă cu frustrare din cauza lipsei de relații sau experiențe sexuale.
Potrivit Ligii Anti-Defăimare, care monitorizează discursul instigator la ură, incelii sunt descriși ca bărbați heterosexuali care atribuie femeilor și societății vina pentru insuccesul lor în viața romantică.
Termenul este folosit uneori și peiorativ, pentru a desemna atitudini sau comportamente misogine.
Totuși, realitatea din spatele acestei etichete este mai complexă. Sub umbrela „incel” se află o serie de idei și comunități online, unele dintre ele promovând ideologii problematice sau chiar periculoase, atât pentru ceilalți, cât și pentru membrii acestor grupuri.
De aceea, e important să înțelegem cum a evoluat acest fenomen, ce îl alimentează și de ce a devenit relevant în conversațiile despre sănătatea mentală, identitate de gen și dinamica relațiilor moderne.
Cum a apărut termenul de ”incel”?
Deși astăzi termenul „incel” este adesea asociat cu comunități online dominate de bărbați și cu ideologii misogine, el a fost folosit pentru prima dată de o femeie. Alana – cunoscută doar după prenume – a introdus acest termen în anii ’90, printr-un proiect personal numit „Alana’s Involuntary Celibacy Project”. Inițial, spațiul creat de ea era unul de sprijin, unde oamenii timizi sau care se simțeau excluși social își puteau împărtăși experiențele legate de singurătate și dificultăți în relații.
Termenul „incel” a fost gândit ca o etichetă neutră și empatică, folosită în interiorul unei comunități care căuta înțelegere, nu vinovați. Însă, în timp, odată cu răspândirea sa pe internet, sensul cuvântului a început să se schimbe și să fie preluat de grupuri cu perspective radicale. Cu alte cuvinte cuvântul a evoluat odată cu cei care l-au adoptat, ceea ce face ca definiția lui actuală să fie mai complexă și, uneori, controversată.
Caracteristicile culturii ”incel”
Cultura „incel” (celibat involuntar) s-a conturat în mare parte pe forumuri online, unde utilizatorii își exprimă frustrările legate de viața romantică și sexuală, dar și convingerile despre lume și societate. Unele dintre cele mai cunoscute spații virtuale pentru astfel de discuții au fost subforumuri precum r/incels de pe Reddit, care a fost închis în 2017 din cauza conținutului violent și a retoricii misogine.
Cercetătorii în științe sociale și politici publice au analizat aceste comunități pentru a înțelege ce le leagă, iar studiile au evidențiat câteva teme comune. Printre acestea se numără convingerea că aspectul fizic dictează valoarea unei persoane în societate și în relațiile romantice – o ierarhie superficială în care doar cei considerați „atrăgători” pot avea succes. De asemenea, mulți membri ai acestor comunități cred în „hipergamia” feminină, adică ideea că femeile caută doar parteneri de rang social superior, ignorând astfel bărbații ca ei.
Un alt element frecvent este ostilitatea față de feminism. În aceste spații, feminismul este adesea văzut drept o sursă a problemelor cu care se confruntă bărbații incel, deoarece ar fi „încurajat femeile să-și exercite libertatea sexuală”. În mod alarmant, unele dintre mesajele de pe forumuri merg până la a propune soluții radicale, cum ar fi limitarea libertății femeilor sau impunerea unor forme de monogamie controlată – idei care trădează nu doar frustrare, ci și convingeri extremiste.
Aceste idei sunt adesea susținute de un sentiment profund de drept sexual – credința că sexul este un drept automat pe care societatea sau femeile îl refuză incelilor. Studiile arată că acest sentiment este mai puternic în rândul celor care se identifică astfel, comparativ cu alți bărbați.
Ce înseamnă ”pilula roșie” și ”pilula albastră” în cultura ”incel”?
Cultura incel este prin natura sa, o cultură a internetului, iar comunitatea ”incel” are propria sa limbă „secretă” cu meme-uri, jargon intern și diverse simboluri.
Unul dintre cele mai cunoscute concepte este metafora pastilelor, preluată din filmul Matrix (1999). În acest film, personajul Neo, interpretat de Keanu Reeves, trebuie să aleagă între a lua o pastilă albastră, care îl va menține într-o stare de ignoranță pașnică sau pastila roșie, care îl va trezi la o realitate inconfortabilă, dar edificatoare.
Prin analogie, pentru inceli, ”pastila roșie” este simbolul realității în care femeile dețin puterea sexuală, iar bărbații ca ei sunt excluși și respinși pe nedrept.
Această retorică se extinde în subculturi online și chiar în alte mișcări extremiste. De exemplu, „pilula neagră” duce ideologia mai departe – o viziune fatalistă în care nu mai există speranță de schimbare, doar resemnare.
În același timp, vocabularul incel mai conține și alți termeni precum:
- Chads -sunt denumiți bărbații atrăgători, percepuți ca de invidiat
- Stacys - sunt femeile frumoase, idealizate și disprețuite simultan
- Looksmaxxing –reprezintă obsesia de a-ți îmbunătăți aspectul fizic pentru a urca în „ierarhia dezirabilității”
Dar incelii nu sunt singuri în online. Ei fac parte dintr-un peisaj mai larg numit manosferă – o rețea de bloguri, forumuri și influenceri care promovează ideologii despre masculinitate, femei și putere. Aici se intersectează incelii, seducătorii auto-proclamați, activiștii pentru drepturile bărbaților și guru ai „alfa masculinității”. Ce au în comun? O viziune profund misogină, unde femeile sunt descrise nu ca parteneri egali, ci ca trofee sau obstacole.
Pentru mulți tineri care se simt izolați sau pierduți, aceste comunități oferă apartenență și o explicație (simplistă, dar atrăgătoare) pentru eșecurile lor. Din păcate, într-o lume în care interacțiunile reale se diminuează, unii tineri caută răspunsuri în aceste colțuri întunecate ale internetului și uneori le găsesc într-un mod care îi duce mai aproape de ură și radicalizare.
Cultura ”incel” este periculoasă?
Problemele legate de sănătatea mintală, izolarea socială, sentimentul de amărăciune și convingerile profund misogine, adesea întâlnite în rândul celor care se identifică cu cultura incel, pot duce în timp la radicalizare. Cercetările și observațiile experților au evidențiat conexiuni frecvente între această comunitate și ideologii extremiste, inclusiv forme de naționalism radical sau viziuni autoritare despre rolul bărbaților în societate.
În ultimul deceniu, mai multe acte violente comise în public au fost legate de persoane care împărtășeau astfel de convingeri. În unele cazuri, autorii au declarat în mod explicit că se simt excluși de societate și respinși de femei, justificându-și acțiunile prin această prismă. Astfel de persoane au fost ulterior glorificate de anumite comunități online, devenind simboluri sau chiar „martiri” în ochii unora care împărtășesc aceeași ideologie.
Aceste incidente nu sunt izolate geografic, iar manifestările violente inspirate de cultura incel au avut loc în mai multe țări, indicând o problemă care transcende granițele și se dezvoltă în spații digitale toxice. Ele ilustrează pericolele reale ale unei ideologii care, în forma sa extremă, poate trece de la frustrări personale la acte de ură cu urmări tragice.
De asemenea, psihologii au observat că adoptarea mentalității incel poate fi periculoasă nu doar pentru societate, ci și chiar pentru bărbații care se autoproclamează inceli. Conform studiilor efectuate în rândul unei populații de inceli, s-a descoperit că 75% dintre aceștia erau diagnosticabili clinic cu depresie severă sau moderată, iar 45% cu anxietate severă. De asemenea, ca grup, sunt deosebit de reticenți în a solicita ajutor de la profesioniștii din domeniul sănătății mintale, deși sunt mai predispuși să experimenteze rate mai mari de depresie, paranoia și gânduri negative despre relațiile lor cu ceilalți.
Psihologii spun că este deosebit de importantă tratarea motivelor principale pentru care oamenii caută astfel de identități, pentru a reduce comportamentele violente. Acest lucru se poate realiza prin educație emoțională și consiliere psihologică în special în școli, ca programe preventive.
În concluzie, cultura incel este un fenomen complex, născut dintr-o combinație de factori personali, sociali și culturali, care reflectă neliniști reale, dar care, în unele cazuri, pot aluneca în extremism periculos. Deși nu orice persoană care se identifică cu termenul „incel” promovează ura sau violența, este esențial să înțelegem cum astfel de comunități online pot amplifica frustrările individuale și pot alimenta narative toxice despre gen, relații și societate. În loc să răspundem cu stigmatizare, soluția reală constă într-o abordare empatică, dar fermă — care implică educație, sprijin psihologic și promovarea unor modele de masculinitate sănătoasă și echilibrată.
People pleaser: ce înseamnă și cum îți poate afecta viața
Surse foto: Unsplash.com
Surse articol: Cnn.com
Urmareste-ne pe Google News
