Adevarata Stare de Bine

Paralizia cerebrala - simptome, diagnostic, tratament

Luni, 03.01.2011
de Bulgaru Cristina
Paralizia cerebrala - un diagnostic necrutator care lasa o urma grea asupra destinului, atat al copilului cat si al familiei.

Ce este paralizia cerebrala?

Paraliziile cerebrale sunt definite ca tulburari ale miscarii si posturii de diferite tipuri si intensitati, datorate unei leziuni sau unui defect neprogresiv al creierului imatur aflat in plin proces de dezvoltare, agentul cauzator actionand in perioada ante/perinatala si postnatala pana la varsta de aproximativ 3-5 ani.

Caracteristica acestei afectiuni este reprezentata de fixitatea leziunii chiar daca tabloul clinic se modifica in timp sub influenta procesului de crestere si dezvoltare. Sindromul de paralizie cerebrala apare la 1,5 - 2,5/1000 de nou-nascuti.

Exista mai multe tipuri de paralizie cerebrala: piramidala sau spastica, extrapiramidala sau distonic-diskinetica, ataxica, atona, mixta. Formele spastice (piramidale) sunt cele ce se intalnesc cel mai frecvent.

Cauzele aparitiei paraliziei cerebrale

Exista numeroase cauze ce pot sa determine paralizia cerebrala:

Factorii antenatali sunt responsabili de aparitia a 40-60% din totalul cazurilor de paralizii cerebrale. Printre acesti factori se numara:

- anomaliile sistemului nervos central: nu sunt evidente la nastere dar se pot numara printre factorii cauzatori (encefalomalacia, porencefalia);
- infectiile intrauterine: interfera cu dezvoltarea sistemului nervos;
- sindroame genetice;
- anomalii cromozomiale;
- factorii de mediu;
- insuficienta placentara;
- malnutritia intrauterina;
- prematuritate: riscul paraliziei cerebrale creste cu cat greutatea la nastere este mai mica, astfel pentru un
prematur cu greutatea la nastere sub 1500 g riscul de dezvoltare a maladiei de 90.4%

Factorii perinatali: sunt intalniti in 10% din cazuri.Ei sunt reprezentati de:

- infectiile sistemului nervos central;
- hipoxia, asfixia: s-a constatat ca scorul Apgar mic la 5 minute de la nastere creste riscul de dezvoltare a paraliziei cerebrale atat la prematuri cat si la unii dintre nou-nascutii la termen;
- traumatismele cranio-cerebrale obstetricale.

Factorii postnatali sunt intalniti in doar 5-8% din cazurile de paralizii cerebrale:

- infectii:meningite bacterine sau virale;
- intoxicatii;
- icterul nuclear;
- traumatisme cranio-cerebrale;
- carente proteice;
- anomalii metabolice grave;
- neuroinfectii;
- deshidratari grave.

Exista insa cazuri in care nu s-a putut identifica o cauza precisa de aparitie a sindromului de paralizie cerebrala.

Simptomele paraliziei cerebrale

In primele luni de viata este important sa se urmareasca copiii care fac parte din categoria de risc si sa se observe urmatoarele semne si simptome: somnolenta excesiva dupa nastere, prezenta sau nu a tulburarilor de deglutitie (inghitire), tipat excesiv, intarziere in tinerea capului, intarziere in obtinerea unei relatii de comunicare cu mama, miscari asimetrice, lipsa de interes pentru mediu.

La sugarul mare poate sa apara imposibilitatea folosirii mainii in mod activ la 4-5 luni sau imposibilitatea adoptarii pozitiei sezand dupa 6 luni, sau alte semne ce releva faptul ca sugarul nu are aceeasi dezvoltare motorie ca si un sugar normal de varsta lui.

 paralizia cerebrala

Pe langa tulburarile motorii si de postura mai pot sa apara: atrofii musculare ale membrelor afectate, tulburari cognitive, tulburari de alimentatie: determina tulburari de crestere datorita aportului alimentar insuficient si datorita imposibilitatii de comunicare cu anturajul, tulburari de comportament: deficite de atentie, impulsivitate, agresivitate, labilitate emotionala, hiperactivitate, stari depresive, comportamente sexuale aberante, convulsiile:apar in 1/3 din cazuri si retard mintal:in cazurile severe automutilarea este des intalnita.

Diagnosticul de paralizie cerebrala

Diagnosticul este greu de stabilit in primele luni de viata, exista cazuri in care diagnosticul este evocat spre varsta de 2 ani. Pentru diagnostic este necesar sa fie excluse bolile neurologice, bolile neurovegetative, cele musculare precum si a retardului mintal de alte cauze.

Medicul va urmari dezvoltarea fizica a copilului pentru a depista o eventuala intarziere in dezvoltare. Anamneza va permite medicului sa afle istoricul copilului, factorii de risc daca acestia exista, unele simptome ce pot fi observate de familie, sau eventualele afectiuni de care copilul a suferit sau de care sufera in prezent. Examenul fizic este util in recunoasterea semnelor paraliziilor cerebrale; se vor evalua totodata functionaliatea musculaturii, si se va observa prezenta eventualelor tulburari vizuale, auditive, comportamentale.

Printre investigatiile care pot fi recomandate se numara: rezonanta magnetica nucleara, tomografia cerebrala, ecografia cerebrala, radiografia de bazin (datorita numarului mare de cazuri de luxatie de sold), examen oftalmologic, testarea nivelului intelectual, electroencefalograma.

Tratamentul paraliziilor cerebrale

Tratamentul de baza in cazul paraliziei cerebrale este reprezentat de reeducarea neuromotorie: se vor realiza stimulari multiple la nivel senzitivo-senzorial si kinestezico-postural. Alegerea metodei de reeducare se face doar dupa ce diagnosticul a fost stabilit cu exactitate si va fi individualizata pentru fiecare copil in parte.

Tratamentul medicamentos
se adreseaza tratarii spasticitatii putandu-se utiliza in acest scop urmatoarele medicamente: diazepam, baclofen sau clorzoxazona.

Rezultatele obtinute sunt insa modeste. Utilizarea toxinei botulinice s-a dovedit a fi eficienta in unele cazuri de paralizie cerebrala spastica, efectele acestei terapii fiind potentate de asocierea kinetoterapiei.

Tratamentul ortopedic
:va urmari corectarea deformarilor ce determina dezechilibre statice si dinamice.

Rizotomia selectiva dorsala
presupune sectionarea radacinilor nervoase a membrelor care sunt cele mai afectate de miscari involuntare.

Tratamentul complicatiilor
: se adreaza in special tratarii crizelor epileptice cu ajutorul medicatiei antiepileptice.
Este important pentru copiii cu paralizii cerebrale sa fie corect indrumati in ceea ce priveste formarea scolara si profesionala, tinandu-se cont de existenta sau nu a retardului mintal, de tulburarile de vorbire sau de scris asociate.

 
Bibliografie:

Esentialul in pediatrie-Ciofu
Pediatrie-Dan Moraru, Marin Burlea, Eugen Cirdei, Evelina Moraru, Georgeta Diaconu
Neurologie integrala-A.Hufschmidt, C.H.Lucking

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

1.8 (22)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoie de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!