Sindromul savantului: ce este și cum se tratează

Sindromul savantului: ce este și cum se tratează

Redactor Andreea Baluteanu

Dacă ai văzut filmul Rain Man, se prea poate să fi fost impresionată de abilitățile extraordinare manifestate de personajul Raymond Babbitt, interpretat de Dustin Hoffman, dar să fi considerat că tot acel apanaj de talente unice era doar o invenție cinematografică. Deloc: sindromul savantului e un caz real, și, așa cum am învățat, viața bate filmul, căci inspirația pentru pelicula de la Hollywood e cât se poate de impresionantă.

Vorbim mai jos despre sindromul savantului. Află la ce se referă această condiție, care sunt simptomele și cauzele sale și fă cunoștință cu cei mai faimoși oameni diagnosticați cu sindromul savantului!

Ce este „sindromul savantului”?

Sindromul savantului se referă la prezența unui talent sau a unei abilități extraordinare în cadrul unei persoane care suferă de dizabilități mentale sau are o tulburare de dezvoltare. Cel mai adesea, sindromul savantului apare în rândul celor care sunt diagnosticați cu autism, dar poate fi prezent și prin asociere cu boli cromozomiale sau genetice, cu malformații ale creierului sau cu accidente ce pot interveni în perioada prenatală, în timpul nașterii, după naștere, în copilărie sau la vârsta adultă.

Sindromul savantului se manifestă cu precădere prin cunoștințe și talente manifestate în muzică, artă, matematică sau prin alte abilități deosebite de calcul al calendarului, de inteligență spațială sau mecanică.

În majoritatea cazurilor, sindromul savantului se mărginește la abilitățile de tip „splinter”, care, deși impresionante, nu au aplicabilitate practică, cum este cazul preocupării obsesive și memorizării unor date din sport, muzică, istorie, geografie sau alte domenii de interes pentru persoana în cauză. Savanții talentați sunt cei care excelează în muzică, artă sau matematică, și ajung să fie onorați pentru capacitățile lor, ce le depășesc provocările intelectuale. Rar apar și savanți prodigioși sau geniali, avansându-se ipoteza că IQ-ul unei persoane care suferă de sindromul savantului e în majoritatea cazurilor de sub 70, doar câțiva atingând pragul considerat „normal” (85-115) și niciunul dintre cei studiați până acum nedepășind valoarea de 130.

Sindromul savantului în autism

Deși sindromul savantului e prezent și în cazul altor afecțiuni, cel mai adesea apare în pereche cu autismul. Considerat o tulburare de dezvoltare ce afectează abilitățile sociale și comportamentale, autismul e diagnosticat în general în primii ani de viață.

Un savant suferind de autism excelează în general într-un singur domeniu și se remarcă prin vasta sa memorie.

În ceea ce privește incidența sindromului savantului în autism, părerile diferă. Un studiu a preconizat că 1 din 10 persoane cu autism poate să prezinte aceste talente unice, în timp ce o altă cercetare considera că aproximativ o treime din persoanele cu această tulburare pot reclama de asemenea că au sindromul savantului.

Cauzele sindromului savantului

Sunt mai multe teorii privind cauzele acestui fenomen, dar nu există totuși un consens în comunitatea științifică privind prezența sa.

O teorie mai veche, puțin nuanțată, sugera că, cum persoanele cu tulburări de dezvoltare nu au interese sociale, pot avea la dispoziție mai mult timp pentru a progresa în talentul lor.

Mergând pe același fir al raționamentului, o altă opinie punea accent pe prezența comportamentelor sau practicilor obsesive, care permiteau dezvoltarea acestui talent sau abilitate.

Însă niciuna dintre aceste teorii nu își putea explica talentele înnăscute ale celor care prezintă sindromul savantului, astfel că unii oameni de știință înaintau ipoteza că această condiție e genetică.

Simptomele sindromului savant

Oamenii care se pot încadra la categoria „sindromului savant” vor manifesta caracteristici care le depășesc pe cele medii în artă, muzică, mecanică, spațialitate, memorie și matematică. Cel mai adesea, realizările lor sunt uimitoare: de exemplu, un savant îți poate spune din memorie în ce zi a săptămânii a căzut o anumită dată din calendar sau poate asimila pe de rost volume întregi.

Există însă și alte simptome ce caracterizează sindromul savant și care au legătură cu tulburările de dezvoltare:

  • Abilități restrânse de comunicare: imposibilitatea de a menține contact vizual sau inabilitatea de a interpreta emoțiile celorlalţi;
  • Comportamente restrictive sau repetitive: aceste persoane se pot concentra exclusiv asupra unui obiect sau a unei idei, sunt sensibili la schimbări sau predispuși la manifestarea unor gesturi calmante, așa cum e legănatul;
  • Alte trăsături: întârziere în deprinderea limbajului, dizabilități de dezvoltare cognitivă sau motrică, comportamente obsesive, înclinație spre sistematizare, hipersensibilitate senzorială.

fetita frumoasa de etnie asiatica care priveste printr-un microscop alaturi de machete de planete si rachete

Tratamentul sindromului savant

Ținem neapărat să nuanțăm un aspect: sindromul savantului nu este o boală, așa că nu revendică un tratament. Deși atunci când sunt valorificate, talentele unice ale acestei persoane îi pot aduce recunoașterea și chiar recompensarea bănească, în multe cazuri ele conduc însă la izolare socială și la apariția unor afecțiuni precum depresia.

Specialiștii pot indica metode de tratament care să vizeze însă tulburarea de dezvoltare de care suferă cel/cea ce prezintă sindromul savant. Aceste soluții pot include:

  • Psihoterapie cognitiv-comportamentală;
  • Intervenții pe cale educațională;
  • Medicamente;
  • Terapie fizică;
  • Terapie prin muzică;
  • Dietă specială;
  • Logopedie.

Cazuri celebre de sindromul savantului

Cel mai cunoscut „savant”, cel care a servit și drept sursă de inspirație pentru filmul Rain Man, este Kim Peek. Născut în 1951, în Utah, America, s-a remarcat prin capacitatea sa unică de memorare: putea recita peste 12000 de cărți, inclusiv Biblia, și era considerat expert în mai multe domenii, precum geografie, muzică, istorie sau sporturi. A impresionat și pentru că era capabil să citească și să înțeleagă două pagini în același timp, fiindu-i necesare numai 8 secunde pentru a le memora.

Leslie Lemke s-a născut cu mai multe malformații, ajungând nevăzător, nefiind capabil să meargă sau să stea în picioare până la vârsta adolescenței. Talentul său unic a fost descoperit de mama adoptivă, la 16 ani, când, fără nicio pregătire muzicală, a interpretat fără greșeală la pian o melodie auzită doar o dată. Până la moartea a dat concerte în Statele Unite, Japonia și Scandinavia.

Alonzo Clemons a dezvoltat sindromul savantului în urma unei răni survenite în primii ani de viață. Poate să realizeze sculpturi 3D uluitor de bogate în detalii ale unor animale surprinse în treacăt la TV.

Inițial, Stephen Wiltshire nu era capabil să vorbească și nu a reușit să se exprime decât prin artă. Talentul său este de a executa desene ce rețin în mod uluitor toate detaliile unui peisaj urmărit succint, doar o dată, de la orice distanță (chiar și din avion). A fost supranumit „camera foto umană”.

În general, sindromul savantului e prezent la bărbați, dar Ellen Boudreaux demonstrează că și sexul feminin poate să prevaleze. S-a născut cu deficiențe vizuale, așa că și-a creat un sistem propriu prin care poate evalua la ce distanță se află obiectele din jur emițând sunete asemănătoare unui ciripit. A fost comparată cu un „sonar uman”.

Diagnosticul sindromului savant

Nu există încă un cumul de criterii care să poată garanta un diagnostic medical de „savant”. Oamenii de știință au dezvoltat însă un chestionar numit Sussex Savant Questionnaire ce identifică unele abilități caracteristice acestei situații.

Având abilități, caracteristici, cunoștințe și talente peste medie, cei care prezintă sindromul savantului demonstrează că o întârziere de dezvoltare nu e nicidecum sinonimă cu un intelect scăzut, ba dimpotrivă. Nu putem decât să îi admirăm și să ne dorim să poat[ găsi tăria de a depăși provocările așternute în cale pentru a impresiona în continuare cu harul lor.

Surse foto: iStock

Surse articol: ssmhealth.com, verywellhealth, medicalnewstoday  aruma.com

Articolul urmator
Indicele HOMA: ce este și când este recomandată testarea
Indicele HOMA: ce este și când este recomandată testarea
Cum este inima ta?
Incepe quiz
Cum este inima ta?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.