Sindromul Skeeter: cauze, simptome și remedii
Sindromul Skeeter este o reacție inflamatorie relativ rară la mușcăturile de țânțar. Simptomele sale includ o zonă mare umflată, însoțită de roșeață, mâncărime și chiar febră. Această reacție inflamatorie se poate dezvolta la persoanele susceptibile în câteva ore după mușcătura de țânțar. Află din acest articol cât de periculos este sindromul Skeeter și ce poți face a-l trata!
Cuprins
- Ce este sindromul Skeeter?
- Simptomele sindromului Skeeter
- Factori de risc pentru sindromul Skeeter
- Cum tratezi sindromul Skeeter
- Cum previi sindromul Skeeter
- Ce boli se pot transmite prin înțepătura țânțarilor?
Ce este sindromul Skeeter?
Deși neplăcute, cele mai multe înțepături de țânțari sunt de obicei inofensive. Ele provoacă mici umflături pe piele, urmate de roșeață și mâncărimi, însă acestea trec, de regulă, în câteva zile. Aceste simptome apar deoarece, atunci când un țânțar înțeapă pielea, saliva este injectată în interior. Saliva conține substanțe străine, iritante, iar corpul reacționează la aceste substanțe creând umflături, roșeață și mâncărime.
Această reacție inflamatorie este normală, însă unele persoane pot avea în loc de o astfel de reacție ușoară, simptome mai severe, precum inflamații puternice, roșeață accentuată, mâncărime intensă și, uneori, chiar febră. Această reacție este cauzată de o alergie la proteinele din saliva țânțarilor și poartă denumirea de sindrom Skeeter.
Deși sindromul Skeeter nu este periculos, poate fi extrem de incomod și poate necesita tratament medical, cum ar fi antihistaminice, creme cu corticosteroizi sau chiar antibiotice în caz de infecție secundară.
Simptomele sindromului Skeeter
Simptomele sindromului Skeeter pot include:
- Zone mari de umflare
- Piele foarte caldă în zona înțepată
- Modificări ale culorii și texturii pielii, precum ar fi înroșirea pielii de culoare mai deschisă sau întunecarea sau alte modificări ale aspectului pielii de culoare mai închisă.
- Mâncărime
- Durere
- Vezicule
- Febră
În general, simptomele apar la aproximativ 8-10 ore după înțepătura țânțarului și țin între 3-10 zile.
În multe cazuri, sindromul Skeeter poate fi confundat cu celulita, mai ales când simptomele apar la copiii mici. Celulita este o infecție provocată de bacterii precum streptococi sau stafilococi și apare deseori în urma unor leziuni cutanate precum plăgi chirurgicale, mușcături de animale sau arsuri, unde intră bacteriile. Celulita este tratată cu antibiotice, în timp ce sindromul Skeeter nu necesită aceste medicamente.
Factori de risc pentru sindromul Skeeter
Cei mai expuși riscului de a dezvolta sindromul Skeeter sunt:
- Sugarii și copiii
- Persoanele cu sistemul imunitar slăbit
- Imigranți dintr-o nouă regiune sau călători
- Persoane care stau frecvent în aer liber
Unele studii sugerează că factorii genetici pot, de asemenea, predispune o persoană să experimenteze reacții mai intense la saliva țânțarilor.
Cum tratezi sindromul Skeeter
În cazul în care sindromul Skeeteer are simptome ușoare, tratamentul va include:
- Antihistaminice orale
- Cremă de hidrocortizon pe zona afectată
- Analgezice pentru reducerea febrei și durerii
Pentru cazurile mai severe, poate fi necesară administrarea de corticosteroizi sistemici, disponibili sub formă de pastile sau injecții.
Cum previi sindromul Skeeter
Cel mai bun mod de a preveni sindromul Skeeter este să împiedici mușcăturile de țânțari. Acest lucru înseamnă:
- Evitarea zonelor infestate cu țânțari
- Folosirea unui spray anti-insecte
- Purtarea de îmbrăcăminte adecvată, cu pantaloni și mâneci lungi. De obicei, se recomandă hainele mai groase, deoarece țânțarii pot mușca prin hainele subțiri.
- Folosirea plaselor de țânțari pentru ferestre și uși
- Acoperirea zonei de dormit cu plase de protecție, dacă este posibil
Dacă ai avut înainte reacții alergice severe, medicul îți poate sugera să porți epinefrină, în caz de urgențe. De obicei, șocul anafilactic este foarte rar în urma unei înțepături de țânțar, dar dacă ești predispus la astfel de reacții severe, este important să te protejezi.
Ce boli se pot transmite prin înțepătura țânțarilor?
Sindromul Skeeter este poate cea mai mică problemă pe care o poate cauza un țânțar. Anumiți țânțari pot adăposti și transmite diverse microorganisme care provoacă boli. Aceste organisme sunt în general viruși care sunt contractați de țânțar atunci când mușcă o gazdă infectată, fie oameni, animale domestice sau sălbatice. Virusul se dezvoltă și se înmulțește în interiorul țânțarului, care apoi îl transmite mai departe prin salivă atunci când mușcă o altă gazdă neinfectată.
Febra galbenă, virusul West Nile și encefalita ecvină de est sunt câteva exemple de boli transmise de țânțari. Deși acești viruși au existat probabil de secole, abia în ultimii 100 de ani s-a stabilit că au fost răspândiți de țânțari.
Din fericire, datorită eforturilor organizate de control al țânțarilor și a unui sistem sanitar mai bun (inclusiv vaccinurile), multe dintre aceste boli sunt ținute sub control și apar extrem de rar în societatea modernă de astăzi. Cu toate acestea, bolile sunt încă răspândite în unele părți ale lumii. De exemplu, malaria, o altă boală transmisă de țânțari, ucide 2,7 milioane de oameni în fiecare an și infectează între 300 și 500 de milioane de persoane. Marea majoritate a bolilor transmise de țânțari apar în Africa și tropicele din Asia de Sud-Est și America de Sud.
Așadar, dacă în urma unei mușcături de țânțar, îți apar după câteva ore pe piele o umflătură severă, durere și mâncărime, este posibil să ai sindromul Skeeter, o reacție alergică severă la înțepătura țânțarului. Deși, în general, nu este periculos, sindromul Skeeter îți poate provoca serioase neplăceri. Este important să tratezi zona afectată cu corticosteroizi și medicamente analgezice.
Remedii naturiste împotriva mușcăturilor de țânțari
Surse foto: Pexels.com
Surse articol: Clevelandclinic.org, Portal.ct.gov
Urmareste-ne pe Google News
