Psihopat vs. sociopat: care este diferența

Psihopat vs. sociopat: care este diferența

Redactor Andreea Baluteanu

Dacă e să dai crezare filmelor, există o diferență mică sau aproape inexistentă între psihopatie și sociopatie. Și luându-ne tot după dramele și filmele horror de la Hollywood, ambele patologii sunt nu numai des întâlnite, dar și extrem de periculoase, culminând în acte de o violență feroce comise de criminali în serie.

Însă realitatea e că sunt mai multe diferențe decât similitudini în abordarea psihopat vs. sociopat. Plonjăm în acest subiect complex în rândurile de mai jos!

Cunoașterea profilurilor psihologice

Ted Bundy, Hannibal Lecter, Alex DeLarge din „Portocala mecanică”: psihopații și sociopații sunt des întâlniți în filme și cărți, dar mult mai rari în viața reală. În plus, să știi că majoritatea nu comit acte de violență, deși este adevărat că cea mai mare parte a persoanelor aflate în închisoare corespunde acestor patologii.

Ce e important să afli când e vorba de aceste profiluri psihologice e că nu există un diagnostic oficial de sociopat sau de psihopat, ci ambele sunt catalogate sub umbrela tulburărilor de personalitate antisocială.

Publicul larg deosebește însă aceste profiluri psihologice astfel: sociopatul are rar conștiință, nu dă dovadă de empatie și rănește, manipulează sau agresează, simțind în mod limitat vină sau remușcare, în timp ce psihopatul ia aceste trăsături și le duce la extrem, manifestând violență și comițând crime. Dacă e sau nu așa, vei vedea în rândurile de mai jos.

Tulburarea de personalitate borderline - simptome, diagnostic si tratament

Psihopatia și sociopatia: diferențe si asemănări

Psihopat vs. sociopat? Nu există o „competiție”, dar sunt câteva similitudini și numeroase diferențe.

Asemănări

Firește că cea mai importantă similitudine dintre cele două patologii e că sunt ambele clasificate ca tulburări de personalitate antisocială. Aceste afecțiuni au următoarele caracteristici, pe care le vor afișa atât psihopații, cât și sociopații: comportament antisocial cronic, lipsa de empatie și dificultatea de a forma și de a menține relații sănătoase, experimentarea redusă sau chiar inexistentă a sentimentului de vinovăție pentru fărădelegile comise.

E important de notat însă că, deși ambele patologii sunt adesea implicate în acte de agresiune asupra celorlalți, mai comună e autovătămarea.

O altă caracteristică frecventă e reprezentată de manifestarea simptomelor timpurii, cel mai adesea în adolescență, deși sunt și studii care atestă că ambele comportamente pot apărea încă și mai devreme.

Psihopat vs. sociopat? Dacă sunt aplicate metode de tratament corespunzătoare, pot exista ameliorări ale celor două condiții. Cu toate acestea, până acum nu au existat cazuri de vindecare.

Diferențe

Mult mai numeroase decât asemănările, diferențele dintre psihopați și sociopați conturează tabloul a două tulburări cât se poate de distincte.

Iată cum arată o schiță a asocierii psihopat vs. sociopat!

  • sociopații afirmă clar și răspicat că nu le pasă de ceilalți, în timp ce psihopații, capabili de a imita comportamentul uman în oglindă, dau impresia opusă. Accentul e pus însă pe impresie, căci niciuna dintre cele două tipologii nu dă dovadă de empatie;
  • sociopații sunt impulsivi, predispuși la emoții aprinse, în timp ce psihopații sunt reci și calculați;
  • sociopații realizează că greșesc, dar nu le pasă, raționalizându-și comportamentul, în timp ce psihopații nu consideră câtuși de puțin că ar proceda cumva eronat;
  • sociopații pot forma legături emoționale, dar cu greutate, psihopații nu, deși aceștia din urmă pot iubi oamenii în felul lor.

Psihopat vs. sociopat? Să privim mai profund aceste disensiuni, din diverse puncte de vedere.

Emoții. Psihopat vs. sociopat? Sociopații au emoții ardente, intense și izbucniri frecvente sau chiar tulburări de dispoziție. Această tipologie comportamentală rar e capabilă să conceapă planuri tocmai prin prisma impulsivității ridicate. De partea cealaltă, psihopații nu prea se lasă cuprinși de sentimente, având un control ridicat al stărilor emotive și al gândurilor, cercetătorii fiind de părere inclusiv că sunt puțin predispuși la a fi cuprinși de stres sau de anxietate și că își păstrează ușor sângele rece.

Violență. Vei fi uimit/ă să afli că, în ciuda tuturor serialelor polițiste din toate timpurile, violența nu e o caracteristică inerentă nici a sociopaților, nici a psihopaților. Nu spunem că lipsește, însă. În general, însă, ambele tipuri sunt predispuse la manipulări și înșelăciune, iar psihopații sunt adesea mai violenți (dar poate și pentru că au o capacitate de planificare superioară a crimelor). De asemenea, studiile arată că peste 90% din recidiviștii din închisorile americane luaseră un punctaj ridicat la testele de psihopatie.

Origine și cauze. Se zice că devii sociopat, dar te naști psihopat, și deși corelația nu e chiar într-atât de precisă, există un mare sâmbure de adevăr în ea.

Conform oamenilor de știință, mediul joacă un rol important în comportamentul sociopat. Aceștia provin des din familii disfuncționale, au suferit abuzuri în copilărie, au fost neglijați și nu au avut șansa să dezvolte relații armonioase, bazate pe dragoste și pe respect. Violența și instabilitatea familială sunt de asemenea repere în acest sens. Prin urmare, sociopații își justifică astfel comportamentul: „am fost privat/ă de oportunități și șanse acordate tuturor celorlalți, prin urmare am dreptul să mă port așa”.

De partea cealaltă, sunt multe opinii care localizează cauzele psihopatiei la nivelul amigdalei din creier, zona unde se reglează emoțiile și se modelează răspunsul corespunzător al unei persoane la acte și evenimente periculoase sau riscante.

pion rosu distantat intre mai multi pioni albi

Conștiință. Sociopații demonstrează că au conștiință, chiar dacă nu e dezvoltată, și realizează că au comis acte reprobabile, deși încearcă să le justifice. Psihopații nu au conștiință, nu simt remușcare sau vină pentru comportamentul lor, pe care îl consideră perfect acceptabil.

Relații sociale. Sociopaților le este dificil să formeze relații sănătoase, dar pot, cu tratament, să aibă vieți normale. Pe de altă parte, psihopații nu doresc să aibă relații, dar le pot lega numai ca să își atingă scopurile.

Succes în viață. Cel mai adesea, sociopații nu sunt capabili să aibă locuri de muncă și din cauza izbucnirilor impulsive sunt instabili financiar. Psihopații, dimpotrivă, sunt adesea oameni de succes, ridicându-se pe scara socială prin inteligență și șarmul manifestat.

Cum se manifestă psihopatia în viața de zi cu zi

În general, psihopatia se manifestă din copilărie, afectând relațiile cu familia, cu prietenii, cu vecinii, cunoscuții și colegii. Un studiu din 2021, publicat în Frontiers of Psychology, remarcă faptul că aproximativ 1% din populația adultă are simptome de psihopatie, numărul fiind mai ridicat în rândul bărbaților decât al femeilor.

Sunt psihiatri care afirmă că, în viața sa de zi cu zi, și psihopatul va simți nevoia să fie iubit, înțeles, respectat, punct de vedere exploatat de Willem H.J. Martens în mult contestatul, dar celebrul articol „The Hidden Suffering of the Psychopath”.

Relaționarea cu acest tip de persoane este însă dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Cum se manifestă sociopatia în viața de zi cu zi

Îți poți imagina că sociopatul era acel copil care teroriza pisicile din cartier sau bully-ul de la școală, însă sociopați sunt și cei care se rănesc singuri, dând dovadă de un comportament distructiv.

În general, sociopații acționează impulsiv și violent atunci când sunt confruntați în legătură cu faptele lor. Poate fi acel vecin care urlă la oricine îi apare în cale. De asemenea, această tipologie comportamentală se regăsește adesea în situația de a avea probleme cu legea sau de a întreține relații instabile.

Spre deosebire de psihopați, sociopații pot să închege legături sentimentale, cel mai adesea cu aceeași categorie de oameni. Aceștia au și pronosticuri mai bune de a abandona comportamentul antisocial și a de a duce vieți „normale” decât psihopații.

Diagnosticul și tratamentul psihopatiei și al sociopatiei

Psihopat vs. sociopat? Niciunuia nu îi e mai ușor.

Așa cum te așteptai, nici diagnosticul, nici tratamentul acestor tulburări de personalitate antisocială nu sunt ușoare.

Diagnosticul

Diagnosticul este unul complex, bazat, conform The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Diagnosticul și Manual statistic al boilor mentale), pe trei tipuri de caracteristici:

  • caracteristici ce influențează „funcționarea” de zi cu zi (acele atribute care arată cum este o persoană și cum se percepe pe sine și acțiunile sale): stimă de sine profund influențată de accesul la putere, câștig personal sau plăcere, egocentrism, gratificare personală cu respect scăzut sau inexistent pentru legi sau etică;
  • caracteristici interpersonale (modul cum individul interacționează cu ceilalți): lipsă de empatie, imposibilitatea de a întreține relații intime sănătoase din cauza tendinței de control, dominanță, coerciție sau înșelăciune;
  • caracteristici comportamentale: nerespectarea promisiunilor sau a acordurilor, inclusiv a celor legale, implicarea în asalturi sau acte de agresiune, minciuni și înșelăciuni, asumarea unei identități false pentru foloase personale, furie, iritabilitate, sadism, asumarea de riscuri, manipulare.

De partea cealaltă, pentru diagnosticul psihopatiei este uneori folosit un set de trăsături numit Hare Psychopathy Checklist, care, în ediția revizuită, include 20 de caracteristici, printre care: șarm nesincer, predispoziție spre plictiseală, mințit compulsiv, manipulare, lipsa sentimentului vinovăției, cruzime, angajarea în multiple relații sexuale, etc.

chip de fata bruneta care se intrezareste intr-o oglinda sparta

Tratament

Tulburările de personalitate antisocială nu au un tratament general aprobat. Nu există leac. Se crede că cea mai bună abordare e cea multivalentă, ce include atât terapie, consiliere socială și medicamentație. Cu cât diagnosticul vine mai repede, cu atât șansele sunt mai mari pentru integrarea socială, aici părinții jucând un rol important și fiind invitați să observe și să monitorizeze comportamente sociopatice/psihopatice.

Ca să o luăm pe rând, sociopatia poate fi diminuată atunci când terapia e centrată pe emoții. Studiile arată că empatia poate fi dezvoltată în timp. Medicamentele stabilizatoare de dispoziție și stimulantele pot avea succes în reducerea manifestărilor.

De partea cealaltă, tratamentul e cel mai adesea concentrat pe reducerea violenței și a comportamentului criminal, prin antipsihotice și stabilizatoare.

Ce trebuie remarcat e însă că, în ambele cazuri, tratarea e dificilă fiindcă sociopații și psihopații recunosc cu greu că au un comportament inadecvat.

11 lucruri cheie pe care bărbații adevărați le fac diferit de narcisiști

Cum recunoști la timp tulburările de personalitate

Psihopat vs. sociopat? Am văzut ce îi diferențiază, să descoperim acum cum îți dai seama, cât mai timpuriu cu putință, că te poți afla în preajma unuia dintre ei.

Iată la ce semnale să fii atent/ă:

  • nerespectarea normelor și a legilor;
  • lipsa manifestării sentimentului de vină sau de vinovăție;
  • minciuni repetate;
  • impulsivitate și iresponsabilitate;
  • agresivitate;
  • lipsa de grijă față de siguranța celorlalți.

E important să notezi și semnele ce pot da de gândit în copilărie:

  • abuzul și cruzimea față de animale;
  • acte de agresiune fizică;
  • minciuni;
  • furt;
  • încălcarea constantă a legilor;
  • distrugerea proprietății.

Psihopat vs. sociopat? Acum poți face această diferență. Am discutat similitudini și diferențe, cauze și metode de diagnostic și tratament, dar tu ai întâlnit vreuna dintre aceste categorii?

Surse foto: iStock

Surse articol: verywellmind.com, verywellhealth.com, forbes, simplypsychology.org, webmd.com, talkspace.com

Articolul urmator
Megalofobia: ce este și cum îți poate afecta viața
Megalofobia: ce este și cum îți poate afecta viața
Testul care îți spune dacă ești psihopată
Incepe quiz
Testul care îți spune dacă ești psihopată

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

5 (2)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.