Ruptură de menisc: cauze, simptome și tratament

Ruptură de menisc: cauze, simptome și tratament

Ana Maria Munteanu, redactor sef Divahair.ro

Te-ai împiedicat, ai căzut în genunchi pe stradă, dar te-ai ridicat imediat și ai mers mai departe, neatentă la durere și, mai ales, jenată de privirile trecătorilor. Apoi uiți întâmplarea, treci peste ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Asta până când genunchiul începe să-ți dea semnale alarmante că este ceva în neregulă cu el, iar doctorul ortoped să îți dea un diagnostic deloc ok: ruptură de menisc.

Obișnuită mai ales în cazul sportivilor, ruptura de menisc este una dintre cele mai frecvente leziuni ale cartilajului genunchiului și poate fi dureroasă și invalidantă.

 Femeie cu ruptura de menisc

Cauzele rupturii de menisc

Meniscul este o formațiune de două discuri fibro-cartilaginoase în formă de C din alcătuirea genunchiului, al cărei rol este acela de a asigura stabilitatea aceastei articulații și, asemenea unor amortizoare, de a proteja oasele de uzură și de rupere. Este suficientă însă o lovitură sau o răsucire greșită a genunchiului pentru ca meniscul să se rupă. În cazurile mai grave, o bucată din cartilajul rupt se desprinde din locul său și pătrunde în articulația genunchiului, determinând blocarea acestuia.

De regulă, rupturile de menisc sunt întâlnite mai des la bărbați decât la femei, fiind obișnuite îndeosebi la practicanții sporturilor de contact. Dar sunt frecvente și în viața de zi cu zi: o cădere accidentală, o activitate care implică răsucirea forţată a genunchiului ori rotirea acestuia, oprirea sau schimbarea bruscă a direcției în timpul mersului etc., toate acestea pot conduce la o ruptură de menisc.

De asemenea, meniscul poate suferi leziuni de tip degenerativ cauzate de artroză și de înaintarea în vârstă, când oasele și țesuturile din jurul genunchiului încep să se uzeze și crește riscul de accidentare; ruptura de menisc prezintă un risc crescut pentru vârstnici, mai mult de 40% dintre persoanele de peste 65 de ani suferind asemenea leziuni.

Această leziune a meniscului este fie singulară, fie asociată cu altele în cadrul unor traumatisme complexe care afectează genunchiul: entorse, luxații, fracturi.

Simptomele rupturii de menisc

În cazul rupturilor de menisc, principalul simptom este, cum era și de așteptat, durerea. O poți resimți pe partea interioară sau exterioară a genunchiului, în funcție de zona afectată. De cele mai multe ori, este însoțită și de alte simptome, precum:

- umflarea şi rigidizarea genunchiului;
- senzaţia de instabilitate a genunchiului;
- hidrartroză (apă la genunchi);
- tendința ca genunchiul să se blocheze în mod repetat;
- dificultate la îndoirea și la îndreptarea piciorului.

Când să te prezinți la medic

Poate că, fără să-ți fi dat seama, ai suferit o ruptură de menisc, dar, cum durerea nu a fost prea puternică, nu ai luat-o în serios și ți-ai continuat activitățile obișnuite. Treptat însă, în câteva ore sau zile, genunchiul se umflă și devine dureros, chiar rigid în unele cazuri, făcând dificilă sau chiar aproape imposibilă o mişcare normală de îndoire sau întindere a piciorului, făcând aproape imposibilă chiar și deplasarea. Acum este momentul să iei în considerare vizita la medicul de familie care să constate problema și care să te trimită, de urgență, la un doctor ortoped.

Diagnosticul rupturilor de menisc

Pentru a-ți confirma dacă ai sau nu o ruptură a meniscului, medicul va dori să afle detalii despre cum și când te-ai rănit, despre simptomele pe care le resimți și îți va examina genunchiul. De obicei, pentru a-l ajuta la stabilirea unui diagnostic cât mai sigur, el îți va recomanda să faci niște investigații în plus, precum unul din cele de mai jos:

- testul McMurray, o procedură simplă care, prin flexarea piciorului și extensia lui cu rotaţie internă/externă, are o precizie ridicată în diagnosticarea leziunilor genunchiului;
- teste imagistice – întrucât și alte afecţiuni ale genunchiului determină simptome similare, pentru a face diferențierea, medicul poate solicita teste imagistice precum: radiografia (razele X nu arată leziunile de menisc, dar ele pun în evidență alte cauze ale durerilor de genunchi, fiind utile pentru a exclude alte probleme, cum ar fi fracturile epifizei tibiale/femurale, gonartroza, diverse tumori) sau imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN), care permite o examinare mai detaliată a cartilajului genunchiului.

Tratamentul rupturilor de menisc

Tratamentul rupturilor de menisc depinde, în principal, de:

- dimensiunea leziunii
- localizarea rupturii
- timpul scurs de la accidentare
- vârsta pacientului
- nivelul de dificultate a activității
- leziunile asociate

Partea exterioară a meniscului, denumită „zona roșie”, dispune de o bună alimentare cu sânge și, de aceea, dacă ruptura este mică, se poate vindeca singură. Dimpotrivă, două treimi din interiorul meniscului, purtând denumirea de „zona albă”, nu au o bună alimentare cu sânge. Leziunile produse în această zonă nu se vor putea vindeca singure, deoarece lipsesc vasele de sânge care să aducă substanțele necesare vindecării.

Nu întotdeauna există șansa unei vindecări spontane, iar ruptura de menisc netratată corespunzător grăbește instalarea artrozei (proces degenerativ al genunchiului), astfel încât cel mai eficient tratament pentru ruptura de menisc rămâne cel chirurgical.

Operațiile de menisc vizează:

- repararea chirurgicală a meniscului prin chirurgie artroscopică
- îndepărtarea chirurgicală a porțiunii rupte (meniscectomie parțială)
- îndepărtarea chirurgicală a întregului menisc (meniscectomie totală)

 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 

#kneesurgery#meniscustear day 3... I was able to take the bandage off today. It feels better, but still very sore and hard to walk on for more than 10 mins.

A post shared by Nicole L. Vaughan (@poizen_apple) on

În chirurgia artroscopică, procedura constă în introducerea în articulaţia genunchiului, printr-o mică incizie, a unei camere video miniaturale, care îi permite chirurgului să vadă în interiorul articulațiilor. Având o imagine clară a leziunilor, el le va trata cu ajutorul unor instrumente chirurgicale de mici dimensiuni introduse prin alte mici incizii. 

Repararea meniscului prezintă un risc scăzut, complicațiile sunt rare, acestea putând include: vătămarea nervilor pielii, infecții și rigiditatea genunchiului. În acest caz, medicul tău îți va prescrie antibiotice pentru stoparea infecției și îți va recomanda să îți cumperi și să porți ciorapi de compresie pentru a preveni pe cât de mult posibil formarea cheagurilor de sânge.

Din nefericire, urmările unei meniscectomii sunt mai grave: îndepărtarea totală a meniscului sporește solicitarea mecanică a articulațiilor, favorizând apariția unei artroze a genunchiului; cu cât se indepărtează mai puțin țesut din menisc, cu atât degenerarea sa este mai lentă.

Transplantul de menisc, o opțiune nouă în tratamentul chirurgical al rupturii de menisc, este o metodă în care o porțiune de cartilaj meniscal de la un donator este transplantată în genunchiul afectat, metodă la care se apelează în special când acesta este deja slăbit sau cicatrizat din cauza unei leziuni sau a unui tratament anterior.

Din fericire, nu toate leziunile meniscului necesită o intervenție chirurgicală. Dacă genunchiul nu te doare, nu se blochează, are stabilitate și simptomele se atenuează, pentru vindecare poate fi suficient un tratament nechirurgical. Astfel, pentru a accelera recuperarea, trebuie să întreprinzi următoarele măsuri:

- ia o pauză de la activitatea care ți-a cauzat leziunea la menisc (când e cazul);
- odihnește-ți genunchiul - dacă genunchiul este dureros, limitează-ți activitățile care includ mersul pe jos; la nevoie, utilizează cârje pentru a-ți ușura deplasarea;
- pune-ți gheață la genunchi pentru a reduce umflătura și a-ți ușura durerea; fă aceasta timp de 15-20 de minute la fiecare 3-4 ore, timp de două-trei zile sau până când durerea și umflătura dispar (gheaţa nu se aplică direct pe piele);
- pentru a reduce umflătura, pune-ți comprese pe genunchi și utilizează un bandaj elastic sau un manșon din neopren;
- când stai așezată sau culcată, ține-ți piciorul ridicat punândd o pernă sub călcâi;
- ia medicamente antiinflamatoare; e drept, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene ajută la diminuarea durerii și a umflăturii, dar pot avea și efecte secundare serioase (cum ar fi un risc crescut de sângerare și de ulcere), fapt pentru care ar trebui să le utilizezi doar ocazional, cu excepția cazului în care medicul îți recomandă în mod expres altceva;
- fă exerciții fizice adecvate; cere-i medicului să-ți recomande un fizioterapeut care să te îndrume;
- evită activitățlle de impact, cum ar fi alergarea și săriturile.

Pentru 85-90% dintre persoanele care se operează de ruptură de menisc, rezultatele pe termen scurt sunt bune, excelente chiar. Dar, pe termen lung, persoanele care au o leziune majoră nereparabilă prezintă un risc mare de a dezvolta o artroză a genunchiului.

De asemenea, netratată chirurgical, ruptura de menisc poate conduce nu doar la dureri, la instabilitatea genunchiului și îngreunarea mersului, ci și la probleme mai grave, precum atrofia cvadricepsului, repetate hidrartroze (apă la genunchi), lezarea cartilajului articular, până la instalarea gonartrozei (artroza genunchiului).

Recuperarea genunchiului după ruptura de menisc

Recuperarea completă după intervenția chirurgicală asupra genunchiului depinde de o serie de factori: cât de repede s-a acționat, cât de gravă a fost leziunea meniscului, tipul de procedură efectuat etc., fiecare bolnav având ritmul lui de vindecare.

Dacă ai suferit o meniscectomie parțială sau totală, te poți aștepta ca recuperarea să dureze aproximativ o lună, iar dacă meniscul a fost reparat, poate dura până la 3 luni.

În cele mai multe cazuri, pentru a micșora complicațiile și pentru o mai rapidă recuperare, după intervenția chirurgicală este recomandat un program de fizioterapie.

Dacă obișnuiești să faci mișcare zilnic și dacă medicul este de acord, în timp ce te recuperezi poți începe o nouă activitate, care să nu-ți agraveze suferința genunchiului (de exemplu, în locul alergării ai putea încerca să practici înotul). Indiferent ce faci, nu grăbi lucrurile, nu încerca să revii la vechiul nivel de activitate fizică. Aceasta, până când vei întruni următoarele condiții:

- genunchiul operat nu mai este umflat;
- reușești să-ți îndoi complet piciorul și să-ți îndrepți genunchiul fără durere;
- nu mai simți nicio durere în genunchi atunci când mergi, faci jogging, sprintezi sau sari;
- genunchiul tău rănit este la fel de puternic precum genunchiul nelezat.

Atenție: dacă începi să-ți folosești genunchiul înainte ca acesta să fie vindecat, îți poți provoca vătămări suplimentare.

 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Three weeks ago I started to work on my right knee with amazing osteopath @neri.the.osteo from @edgehealthcaresg recommended me by @levelsingapore and I wanted to share the story because it made me so happy today :) Mid last year I started noticing some unpleasant sensations of stiffness and clicking in my knee but kept ignoring until it became difficult to walk and practice by the end of December 2018. For the past 3 months my practice was about 10% of what I would normally do... On some days I would even give up on the sun salutation as the stiff and swollen knee was making every move painful and uncomfortable. As recommended by my doctor, I decided not to go for a meniscus surgery and instead treat the knee with plasma injection and strengthening exercises. Despite the leg still feels often uncomfortable and stiff, those three weeks of daily exercises and my knee started flexing and extending again. My quads are slowly regaining their strength and hamstrings - flexibility. This week I finally decided to start rebuilding my Ashtanga sequences. Week 1: half primary series. Today I dared for the first time - since mid December - to drop back and lift up. It used to be my daily routine for the past few years. My right leg is still little wobbly, but my knee felt just so much better after the strengthening and then stretching during the practice. Thanks @neri.the.osteo and all the good souls who helped me to find the way towards the healing #yogasg #myyogapractice #meniscustear #myyogajourney #ashtangayoga #dropback

A post shared by Marta Magdalena Yoga (@miss_ashtanga) on

Cum poți preveni o ruptură de menisc

Rupturile de menisc sunt dificil de prevenit, deoarece, de obicei, sunt rezultatul unui accident. Totuși, unele măsuri de precauție ar putea reduce riscul unei leziuni la genunchi. Iată ce să faci pentru aceasta:

- menține-ți puternici mușchii coapsei, cu exerciții regulate;
- înainte de a-ți începe activitățile cotidiene, încălzește-ți mușchii cu mișcări mai ușoare;
- dă-i timp corpului tău să se odihnească între antrenamente sau între activități ce presupun un efort mai susținut; mușchii obosiți pot crește riscul de accidentare;
- asigură-te că pantofii se potrivesc tipului de activitate pe care o faci;
- menține-ți flexibilitatea;
- nu crește brusc intensitatea mișcărilor, efectuează treptat modificările de ritm.

Un diagnostic corect, tratamentul chirurgical sau nonchirurgical corespunzător aplicat şi măsurile adecvate de recuperare îți pot asigura însănătoșirea și revenirea la activităţile tale obișnuite în doar câteva săptămâni. Cu o condiție: nu neglija nicio durere ce apare în zona genunchilor și prezintă-te la medic din timp!

Surse foto: iStock

Articolul urmator
Eczema urechii: cauze, simptome și tratament
Eczema urechii: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.