Fibrilatia atriala - simptome, diagnostic si tratament

In mod normal bataile inimii sunt ritmice. In situatia in care atriile se contracta foarte rapid si incep sa fibrileze (sa tremure), sangele nu mai este pompat normal spre ventriculi- aceasta situatie poarta numele de fibrilatie atriala.

Inima in fibrilatie face ca sangele sa se acumuleze la nivelul atriilor, cu formarea frecventa de cheaguri. Atunci cand unul din aceste cheaguri este pompat in circulatie si ajunge la nivelul creierului poate determina producerea unui accident vascular cerebral . Fibrilatia atriala este cea mai frecventa aritmie  intilnita in practica clinica- afectand peste 5% din populatia peste 69 de ani.

Factorii de risc si cauzele fibrilatiei atriale

- afectiuni ale valvelor inimii (valva mitrala, valva tricuspida);apar atunci cand valva e deteriorata sau ingustata si nu mai poate controla eficient fluxul de sange

- afectiuni ale arterelor coronare; acestea iriga miocardul si cel mai frecvent prezinta placi de ateroscleroza (depozite de lipide in peretele vasului)

- miocardita si pericardita; sunt afectiuni inflamatorii care pot apare dupa infectii virale, fungice sau alte infectii ca difteria , reumatismul articular acut sau tuberculoza

- boli congenitale ale inimii; modificari ale structurii inimii prezente de la nastere

- consumul unor substante; stimulante ale activitatii cardiace, alcoolul, cocaina, metamfetamine, exces de nicotina si cafeina

Aceasta afectiune survine deseori la persoanele care sufera sau au suferit de boli coronariene, infarct miocardic  sau insuficienta cardiaca. Alti factori de risc pentru fibrilatia atriala sunt varsta, peste 60 de ani si sexul. Barbatii au un risc mai crescut, insa femeile diagnosticate cu aceasta afectiune prezinta un risc mai mare de moarte prematura.

Simptomele fibrilatiei atriale

Simptomele fibilatiei atriale depind de viteza de contractie a atriilor. In multe cazuri, pacientii nu acuza nici o durere. Daca ritmul de contractie depaseste 120 de batai pe minut, pacientul va resimti palpitatii (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat decat de obicei) si discomfort precordial.

Fibrilatia atriala poate debuta cu simptome usoare, care se pot agrava rapid sau in cursul zilelor urmatoare, dintre acestea mentionam: dispnee (respiratie dificila care apare mai ales in timpul efortului fizic), puls neregulat, ameteli, senzatie de cap usor sau lesin, oboseala, dureri toracice (angina).

Diagnosticul fibrilatiei atriale

Diagnosticul fibrilatiei atriale se face frecvent in cursul unor investigatii de rutina, deoarece multi dintre pacienti sunt asimptomatici. Din nefericire, unele complicatii grave precum: accidente vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca si infarctul miocardic, pot apare inaintea diagnosticarii fibrilatiei atriale.

Cea mai eficienta metoda de diagnostic in fibrilatia atriala este inregistrarea activitatii electrice a inimii- electrocardiograma (ECG). Este important de evaluat durata, tipul si frecventa simptomelor, prezenta unor boli cardiace asociate precum si valoarea tensiunii arteriale.

Monitorizarea Holter consta in inregistrarea ritmului cardiac continuu, de obicei pe o perioada de 24 ore. Este necesara la pacientii cu fibrilatie atriala episodica si care nu este evidenta la prezentarea la medic.

Tratamentul fibrilatiei atriale

Tratamentul fibrilatiei atriale este important datorita complicatiilor care pot aparea (infarct miocardic, accident vascular cerebral). In cazul in care simptomele nu sunt severe, se indica administrarea medicamentelor anticoagulante pentru a evita formarea cheagurilor.

O metoda folosita pentru revenirea la ritmul cardiac normal este cardioversia care se poate efectua fie cu medicamente, fie cu socuri electrice cu voltaj scazut.

In cazul in care fibrilatia atriala are un ritm rapid, determina o scadere importanta a tensiunii arteriale sau simptomatologia este severa, bolnavul va fi internat pentru tratament de specialitate.

Pentru a preveni riscul de recurenta al fibrilatiei atriale, se administreaza medicamente care controleaza ritmul cardiac (antiaritmice) sau frecventa cardiaca (beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu si digitalice).

Masurile de preventie ale fibrilatiei atriale

Aproximativ 15-25% din infarctele miocardice pot fi atribuite fibrilatiei atriale. Pacientii cu antecedente de fibrilatie atriala sau alte boli cardiace trebuie sa evite factorii de risc pentru aceasta afectiune. Un stil de viata sanatos, diete echilibrate bogate in fibre si vitamine, precum si un consum adecvat de lichide sunt masuri de preventie in fibrilatia atriala.

O alta recomandare este evitarea medicamentelor, a alcoolului, a cofeinei, nicotinei, inlaturarea stresului si a eforturilor fizice mari, urmarea riguroasa a tratamentului prescris. Avand in vedere ca aceasta afectiune este de multe ori asimptomatica, specialistii recomanda ca toti bolnavii in special cei peste 55 ani si cei cu factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale, sa efectueze controale periodice ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale.