Care este diferența dintre sumar de urină și urocultură
Dacă tu sau doctorul tău suspectați că ai putea suferi de boli de rinichi sau că ai putea avea o infecție a tractului urinar, e posibil să îți fie indicat să recoltezi o probă de urină, iar în urma acestei metode neinvazive specialistul să recomande fie un sumar de urină, fie o urocultură. Mai ales dacă nu ești familiarizată cu acești termeni, te poți trezi pradă îndoielilor și grijilor.
Așadar, poate fi util să cunoști exact diferența dintre sumar de urină și urocultură. Te va face să te simți mai liniștită și mai stăpână pe tine!
Cuprins
- Ce sunt sumarul de urină și urocultura? Există asemănări între ele?
- Care este diferența dintre sumar de urină și urocultură?
- Ce informații îți oferă un sumar de urină
- Ce se analizează în cadrul unei uroculturi?
- Cum să faci recoltarea unei probe de urină
Ce sunt sumarul de urină și urocultura? Există asemănări între ele?
Înainte de a descoperi împreună „ce le desparte”, să vedem care sunt asemănările dintre cele două. Atât sumarul de urină, cât și urocultura sunt teste de laborator care sunt folosite pentru a evalua starea de sănătate a tractului urinar sau pentru a detecta eventualele afecțiuni la nivelul acestei zone sau al rinichilor.
Ambele proceduri folosesc o probă de urină pe care o poți prevala în intimitatea propriei case și despre care îți oferim mai multe detalii în rândurile de mai jos.
În ce cazuri sunt recomandate aceste analize? Dacă ești suspectă de infecții ale tractului urinar, de pietre la rinichi, dacă ai simptome diverse, insuficient de clare pentru ca doctorul să stabilească un diagnostic (dureri în zona lombară, urinat frecvent, dificultăți la urinare), dacă suferi de diabet sau de hipertensiune arterială sau în cazul în care prezinți febră ridicată.
Care este diferența dintre sumar de urină și urocultură?
Sunt două arii principale prin care diferențiem cele două proceduri: cum se stabilește diagnosticul și ce anume se diagnostichează.
Astfel, sumarul de urină e un test de screening general, care are rolul de a examina diverse caracteristici ale urinei și ale compoziției sale pentru a detecta eventualele afecțiuni generale, în vreme ce urocultura e o analiză mai în detaliu, specifică, ce se axează pe natura bacteriilor prezente în urină și care dă informații atât pentru diagnosticarea, cât și pentru tratamentul infecțiilor tractului urinar.
O altă diferență este aceea că sumarul de urină e un test rapid, în vreme ce urocultura are nevoie de timp.
Ca să înțelegi mai bine, sumarul de urină poate să indice prezența unei infecții urinare, în vreme ce urocultura o confirmă și poate recomanda și cel mai adecvat tratament.
Specialistul este cel care va hotărî dacă este necesară sau nu și o urocultură după ce va analiza rezultatele sumarului de urină.
Ce informații îți oferă un sumar de urină
Acum, că am văzut care este diferența dintre sumar de urină și urocultură, să vedem ce presupune un sumar de urină.
Principalul obiectiv al sumarului de urină este să ajute la diagnosticul infecțiilor tractului urinar, bolilor de rinichi, diabetului și altor afecțiuni medicale.
10 trucuri recomandate de medici pentru a preveni infectiile urinare
Sunt mai multe caracteristici pe care le va analiza acest test rapid, după cum urmează:
Proprietățile fizice ale urinei: culoarea, aspectul și mirosul, care indică nivelurile de hidratare, prezența sau absența sângelui în urină și anumite probleme metabolice.
Proprietăți chimice ale urinei: aici se vor detecta nivelurile unor componente esențiale așa cum sunt glucoza, proteinele, corpii cetonici sau electroliții. Diferențele față de valorile considerate normale indică mai departe diversele afecțiuni de care poți suferi.
Proprietăți microscopice: în cadrul acestora sunt observate globulele albe și roșii, bacteriile, celulele epiteliale, etc.
Pentru a nota caracteristicile chimice ale urinei este folosit un instrument specific numit test dipstick, ce presupune inserarea în probă a unui băț subțire de plastic impregnat cu chimicale care reacționează cu substanțele din urină, schimbându-și culoarea în funcție de acestea.
Ca să fim mai exacte, iată care sunt principalele informații pe care ți le oferă un sumar de urină!
Culoarea urinei: cea sănătoasă variază de la galben pai la galben închis. Urina ajunge să fie incoloră doar după ce te-ai hidratat corespunzător, iar dacă are alte variații de culoare, acest lucru poate presupune că suferi de o afecțiune.
Aspectul (turbiditate – cât de transparentă/limpede sau, dimpotrivă, tulbure e urina). Dacă urina ta nu e clară, atunci poate revela prezența unei infecții, a unei bacterii sau a sărurilor.
pH (aciditate). Acesta poate fi influențat de anumite alimente, de boli metabolice sau de dezechilibre chimice din organism.
Proteine: prezența unui număr ridicat de proteine în urină are și un nume, proteinurie, și poate fi inofensivă, ca urmare a depunerii de efort fizic (de exemplu, dacă te-ai apucat recent de sală sau ai alergat la maraton), însă cel mai adesea e semn de boală renală. Nici un număr scăzut de proteine nu e mai de dorit, căci poate anticipa leziuni are rinichilor produse de diabet.
Durere de rinichi: cauze, simptome, tratament
Glucoza (zahăr) în urină poate reda prezența diabetului.
Corpi cetonici: la rândul lor, corpii cetonici în urină pot fi un indice al diabetului, dar pot apărea și din alte cauze, cum ar fi dacă ai ținut post prelungit, a unor diete sărace, a foametei sau a ingestiei unei mari cantități de alcool (de exemplu, la persoanele diagnostice cu alcoolism).
Bilirubină (pigment care apare în urma descompunerii celulelor roșii): poate fi semn de boli hepatice.
Urobilinogen (produs secundar la nivelul intestinului ce apare în urma acțiunii bacteriilor asupra Bilirubinei): la fel, poate fi un indice de boli hepatice, dar și hemolitice.
Sânge în urină: e normal să te sperii dacă ți s-a adus la cunoștință că ai sânge în urină, dar nu e întotdeauna o sursă majoră de îngrijorare. Fenomenul, cunoscut sub numele de hematurie, poate fi determinat de o infecție urinară, de cistită, pielonefrită, insuficiență renală, diverse traumatisme, dar și de exerciții fizice intense sau de unele medicamente.
Sedimentele din urină sunt analizate la microscop, nu prin metoda dipstick, și pot să dea informații despre o potențială infecție urinară sau afecțiune renală. În mod normal, urina ar trebui să conțină un număr redus de celule sau de reziduuri celulare, dar atunci când pacientul suferă de o boală, se poate accelera eliminarea celulară. La ce sunt atenți medicii aici? La prezența globulelor roșii sau albe, semne ale infecției sau afecțiunii renale, și a unor cristale, care pot indica spre probleme metabolice sau risc de pietre la rinichi.
Ce se analizează în cadrul unei uroculturi?
Am sintetizat care sunt informațiile oferite de o urocultură în diferența dintre sumar de urină și urocultură, dar le vom descoperi mai jos în detaliu.
În cadrul uroculturii, specialistul va preleva o mostră din urina ta și o va trimite la laborator, acolo unde este însămânțată pe un mediu de cultură cu nitriți, ce va încuraja creșterea bacteriilor.
În cazul în care suferi de o infecție urinară, bacteriile se vor regăsi în număr ridicat și vor forma o colonie ce va fi examinată de specialist la microscop pentru a-i fi testată sensibilitatea la antibiotice. Aceste informații îi vor da o idee medicului tău despre care este cel mai potrivit tratament pentru infecția ta.
Află mai multe despre ce presupune o urocultură și cum te ajută de aici!
Cum să faci recoltarea unei probe de urină
Nu e deloc dificil să preiei o probă de urină, dar trebuie să ții cont de câteva indicații. Este important să se asigure că proba e colectată în condiții sterile pentru a se preveni contaminarea.
Ai nevoie de un recipient pentru colectare, ce poartă numele de urocultor, și pe care îl poți achiziționa de la farmacie în cazul în care desfășori acest procedeu acasă.
Cel mai important aspect? Asigură-te că ești cât de curată cu putință. Mai întâi de toate spală-te pe mâini, cu săpun și apă caldă, ca să eviți ca bacteriile de pe mâna ta să poposească în cultură. Deschide recipientul doar atunci când recoltezi urina și nu îl atinge de toaletă sau de lenjeria ta.
Spală zona intimă și usuc-o din față spre spate cu tampoane de tifon, încredințându-te că acoperi atât vulva, cât și zona vaginală. Pentru bărbații necircumciși poate fi necesară retractarea prepuțului.
E indicat să recoltezi urina dimineața. În niciun caz să nu folosești primul jet, ci pe cel mijlociu. Urinează mai întâi o cantitate mică, plasează recipientul sub vulvă sau sub penis și apoi colectează urina fără a atinge pielea. În general, e indicat să umpli pe jumătate urocultorul (sau în funcție de reemancipările specialistului).
Acest procedeu nu ține cont de diferența dintre sumar de urină și urocultură: îl vei respecta în ambele cazuri.
E important ca recipientul cu urină să fie predat la laborator în decurs de 1-2 ore de la prevelare. Dacă acest lucru nu e posibil, el trebuie menținut la o temperatură de 4°C pentru maximum 24 de ore.
Ce mai trebuie subliniat? Trebuie să-ți informezi specialistul dacă te afli sub tratament cu antibiotice.
În cazul în care proba de urină, din varii motive, nu poate fi preluată direct de pacient, se mai poate opta pentru recoltare în pungă urinară pediatrică (la bebeluși sau la copii mici), recoltare prin cateterism vezical (de către cadrul medical, prin introducerea unii tub subțire de cauciuc în vezică) sau recoltare prin puncție suprapubiană (foarte rar, dacă celelalte proceduri au dat greș). Și în acest ultim caz e necesar să aduci acest fapt la cunoștința specialistului.
În cât timp vin rezultatele la urocultură? Conform reginamaria.ro, rezultatele vor fi eliberate în maximum 4 zile lucrătoare.
Așadar, am văzut care este diferența dintre sumar de urină și urocultură. Aceste distincții sunt important de făcut pentru că e bine să fii cât mai informat/ă cu privire la aceste proceduri.
Surse foto: iStock
Surse articol: msdmanuals.com, my.clevelandclinic.org, synlab.com
Urmareste-ne pe Google News
