Adevarata Stare de Bine
Nu Skin
YOUNG&BEAUTIFUL

Intoxicație cu nitrați: cauze, simptome și tratament

Luni, 13.07.2020

Ce sunt nitrații

În prezent, există o mulțime de neclarități cu privire la prezența în dieta noastră a nitraților și a nitriților. Aceștia sunt compuși chimici din azot și oxigen ce se găsesc în mod natural în aer, apă, sol, în unele alimente și în corpul nostru, dar sunt și artificiali, folosiți ca îngrășăminte în agricultură sau conservanți pentru unele alimente procesate. Știința nu a clarificat încă lucrurile. În general, se crede că nitrații sunt nocivi și pot îmbolnăvi de cancer, dar unele studii mai recente sugerează că nu ar fi toxici.

Adevărul despre nitrații din dietă

În mod obișnuit, nitrații sunt elemente vitale pentru viața plantelor și a animalelor. De altfel, ei sunt constituenții normali ai alimentației umane: aportul zilnic variază între 30 și 300 mg (în medie, 150 mg), în conformitate cu obiceiurile alimentare ale fiecăruia dintre noi. Dar o supraexpunere poate duce la efecte grave asupra sănătății. Vechiul mesaj toxicologic al medicului din secolul al XVI-lea Paracelsus „doza face otrava” este valabil cu adevărat în cazul nitraților și al nitriților. Niciun lucru viu nu poate trăi și nu poate crește fără ei, dar ”prea multul” poate fi mortal.

Dieta noastră conține alimente bogate în nitrați - alimente care sunt, în general, percepute ca fiind dintre cele mai sănătoase și legate de un risc redus de cancer (precum spanacul, conopida, broccoli, sfecla, verdeața), precum și lapte și produse lactate, carne și produse din carne -, dar și numeroșii aditivi alimentari, cunoscuți sub numele generic de "E"-uri. De asemenea, nitrații sunt conținuți și în apa de băut, în medicamente (de pildă, în cele utilizate în tratarea bolilor de inimă și a hipertensiunii arteriale), în creme pentru tratarea arsurilor etc. Mai mult, corpul nostru produce el însuși nitrați în cantități mari și îi secretă în salivă.

Nitrații sunt constituiți din azot și oxigen și se pot combina cu alți compuși, precum sodiul și amoniul. De pildă, nitratul de sodiu este utilizat în mod obișnuit la conservarea cărnii. Cum consumul de carne procesată este considerat, în general, ca fiind puternic legat de un risc crescut de cancer al tractului digestiv, se crede că acești nitrați ar fi cauza. De fapt, cantitatea de nitrați din carnea procesată este mică în comparație cu aceea din legume. De altfel, legumele sunt de departe sursa cea mai bogată de nitrați. Și nu este vorba despre cele la cultivarea cărora s-au folosit îngrășăminte pe bază de azot, ci despre cele care conțin nitrați în mod natural. De asemenea, cantitatea de nitrați din legume este diferită în funcție de tipul legumelor și de modul în care se păstrează și se prepară pentru hrana noastră.

Contrar părerii că apa consumată ar fi principala sursă de nitrați, în realitate, prin consumul de legume și de fructe ingerăm o mai mare cantitate de nitrați decât din apa băută. Cu o excepție: la bebelușii care nu sunt alăptați la sân, consumul de apă (folosită la prepararea hranei lor) este principala sursă de nitrați. Conținutul de nitrați al apei variază în funcție de sursa acesteia. Astfel, cel al apei de la robinet este semnificativ mai mare (între 15 și 48 mg/litru) decât al apei minerale și al apei de izvor (care au mai puțin de 10 mg/litru); unele ape minerale naturale conțin și mai puțini nitrați, altele chiar deloc.

Nitrații sunt prezenți în mediu sub formă ionică, nevolatili; prin urmare, este foarte puțin probabil să fie absorbiți prin inhalare; cantitățile de nitrați inhalați sunt, așadar, destul de neglijabile.
În ceea ce privește absorbția cutanată, nu s-au găsit informații despre acest subiect în literatura de specialitate. Prin urmare, principala cale de absorbție a acestor substanțe este ingestia.

În corpul nostru, nitrații inofensivi se pot transforma în nitriți toxici. Odată ingerați, nitrații sunt absorbiți rapid în intestinul subțire și sunt distribuiți în întregul corp; o parte (aproximativ 25 la sută) sunt secretați în salivă. Imediat după ingestie, nitrații rămân inofensivi: se absorb la nivelul stomacului și se elimină destul de repede pe cale renală, fără să producă vreun rău organismului. La adulți, în 24 de ore de la ingestie, sunt excretați în urină 65-70 la sută dintre nitrații ingerați, iar la sugari, 80 până la 100 la sută.

Uneori (în circa 20 la sută din cazuri), bacteriile din saliva, stomacul și intestinele noastre convertesc nitrații în nitriți, care pot fi foarte toxici. Cu cât este mai mare pH-ul stomacului, cu atât este mai scăzută aciditatea, ceea ce favorizează proliferarea bacteriilor care transformă nitrații în nitriți.
Reducerea bacteriană a nitraților la nitriți se poate produce și în tractul urinar și în vagin, ca urmare a unei infecții bacteriene.

Acumularea de azot în glandele mamare sau în lapte nu a fost semnalată.
Nitriții sunt periculoși pentru corpul uman - de 30 de ori mai periculoși decât nitrații. Este dovedit faptul că nitriții formați prin reducția nitraților sunt responsabili de apariția unor serioase probleme de sănătate. Au o toxicitate extrem de ridicată, putând provoca daune ireparabile, chiar și decesul.
În concluzie, nitrații sunt periculoși doar prin faptul că se pot transforma în nitriți, cu efectele lor toxice.

Cauzele intoxicației cu nitrați

După cum menționam, în marea majoritate a cazurilor, intoxicațiile cu nitrați/nitriți pot rezulta din ingestia unor produse care îi conțin din abundență, rareori din inhalarea sau din contactul cu pielea al acestora.
Oamenii se pot otrăvi cu nitrați în mai multe moduri, în principal, prin:

  • utilizarea greșită sau excesivă a oricărui medicament sau produs care conține nitrați
  • consumarea apei din surse contaminate cu nitrați (mai ales în zonele unde s-au folosit în agricultură îngrășăminte pe bază de azot)
  • consumul exagerat de carne conservată cu nitrați (cârnați, bacon etc.)
  • consumul de alimente gătite din legume cu un conținut ridicat de nitrați
  • expunerea profesională cronică la nitrați (cazuri destul de rare).

Simptomele intoxicației cu nitrați

În cazul producerii unei intoxicații cu nitrați, simptomele variază în funcție de cantitatea ingerată și de durata expunerii. Semnele clinice sunt de obicei văzute în câteva ore de la consum; cu cât doza este mai mare, cu atât se dezvoltă mai repede simptomele.
Supraexpunerea la nitrați și nitriți poate duce la o afecțiune numită methemoglobinemie: odată ajunși în fluxul sanguin, nitrații reacționează cu fierul din globulele roșii, astfel încât acestea devin incapabile să mai transporte oxigenul, astfel încât organismul ajunge să fie lipsit de oxigen, ceea ce poate determina rapid moartea persoanei intoxicate.
Methemoglobinemia este diagnosticată atunci când substanța formată în urma reacției nitritului cu globulele roșii, denumită methemoglobina (metHb) sau hemoglobină oxidată, depășește 1-2 la sută din hemoglobina normală.

Citește și Cum știi că ai făcut intoxicație medicamentoasă. Ce ai de făcut când ai luat prea multe pastile

Intensitatea simptomelor se coreleaza direct proporțional cu severitatea intoxicației; aceasta poate avea:

  • o formă ușoară – methemoglobina mai mare de 2,5 la sută
  • o formă moderată – methemoglobina între 20-45 la sută
  • o formă severă – methemoglobina peste 45-50 la sută
  • persoanele care experimentează o methemoglobinemie foarte ușoară (până la un nivel de 10 la sută) s-ar putea să nu aibă deloc simptome sau să devină doar puțin mai palide și să se simtă obosite.
  • în cazul intoxicațiilor moderate până la severe (între 10 și 20 la sută), există o reducere a transportului de oxigen și este posibilă apariția simptomelor de cianoză - pielea și buzele capătă o culoare cenușiu-albăstruie.

Cu cât intoxicația este mai severă, nivelul tot mai scăzut de oxigen din sânge poate determina și alte simptome, unele deosebit de grave.

Între 20-30 la sută, methemoglobina poate provoaca:

  • cianoză (albastrirea pielii, a unghiilor sau a varfurilor degetelor)
  • greață
  • diaree
  • vărsături
  • durere abdominală
  • tremurături musculare
  • deshidratare (din pierderea lichidelor corporale)
  • anxietate
  • cefalee(durere de cap)
  • dispnee(jenă respiratorie)
  • fotofobie(sensibilitatea la lumina)
  • slăbiciune
  • tahicardie(accelerare a frecvenței bătăilor inimii de peste 90 de pulsații pe minut).

În concentrație de 30-50 la sută, apar simptome ca:

  • oboseală
  • stare confuzională
  • amețeală
  • tahipnee(accelerare anormală a frecvenţei respiratorii)
  • palpitații
  • dureri precordiale(durere în piept)

Când ajunge la 50-70 la sută, methemoglobina acumulată poate duce la:

  • acidoză(dereglare a echilibrului acido-bazic al organismului, cauzată de producţia crescută de acizi şi de pierderea de baze)
  • letargie(stare prelungită de toropeală, apatie și vlăguire extremă)
  • deteriorarea stării de constiență
  • stupor(lipsa de răspuns la stimuli înconjurători)
  • aritmii cardiace
  • insuficiență circulatorie
  • convulsii
  • poate să apară alterarea statusului mintal sau delirul.

Problemele neurologice și respiratorii apar, de obicei, atunci când nivelul de methemoglobină depășește 50 la sută, în timp ce nivelurile de methemoglobină peste 70 la sută pot duce rapid la comă și chiar la moarte, dacă diagnosticul nu este făcut la timp și nu se iau măsurile de rigoare.

Efectele toxice ale nitraților după expunerea profesională la îngrășăminte minerale sunt mici, în ciuda milioanelor de tone produse și manipulate în fiecare an - au fost semnalate destul de puține cazuri de dermatită pruriginoasă a mâinilor și a încheieturilor, uneori și pe față. Atunci când se răspândește într-un mediu agricol, inhalarea prafului poate fi responsabilă de iritații oculare, nazofaringiene și traheale.

Din fericire, s-au înregistrat foarte rare cazuri de deces provocat de intoxicațiile cu nitrați/nitriți. Principalele subgrupuri ale populației care sunt deosebit de vulnerabile la prezența nitraților și a nitriților în apa potabilă, de exemplu, se consideră că ar fi:

Un bebelus e hranit de mama lui cu biberonul

  • bebelușii mai mici de trei-patru luni hrăniți cu biberonul
  • femeile însărcinate
  • persoanele cu deficite enzimatice și alte afecțiuni gastro-intestinale care predispun la intoxicație
  • persoanele cu deficiență genetică în glucoză-6-fosfat dehidrogenază (deficiență de G6PD) sau methemoglobina reductază.

Citește și Cum previi diabetul? Cinci obiceiuri care îl țin departe

Methemoglobinemia la sugari este singurul efect asupra sănătății care a fost asociat fără echivoc cu expunerea excesivă la nitrații din apa potabilă. Bebelușii cu vârsta mai mică de trei luni prezintă cel mai mare risc de intoxicație din cauza acidității scăzute a stomacului lor, ca și din cauza tendinței lor de a dezvolta infecții gastro-intestinale și a capacității lor slabe de regenerare a hemoglobinei din methemoglobină.

Vulnerabilitatea femeii însărcinate la prezența nitraților în apa de băut poate fi explicată prin faptul că nivelul ei de methemoglobină poate atinge 10 la sută în a 30-a săptămână de sarcină, ceea ce o face
mai sensibilă la toxicitatea cauzată de nitrați sau nitriți.

Diagnosticarea intoxicațiilor cu nitrați

Diagnosticul de intoxicație cu nitrați/nitriți se pune luând în considerare simptomele pe care le prezintă pacientul și prin explorări paraclinice: testarea sângelui, analiza urinei, determinarea concentrației methemoglobinei, a gradului de saturare al oxigenului arterial etc.

Astfel, de exemplu, intoxicația cu nitrați poate fi identificată folosind un test de sânge fie pentru nitrați, fie pentru methemoglobină. În cazuri grave, methemoglobina este imediat vizibilă prin testarea sângelui, deoarece nivelurile ridicate în sânge ale acesteia fac ca sângele să devină mai gros și să capete o culoare ciocolatie.

Tratamentul intoxicațiilor cu nitrați

Tratamentul intoxicațiilor cu nitrați/nitriți constă în:

  • scoaterea victimei din contact cu toxicul, prin provocarea de spălături gastrice
  • injecții intravenoase cu albastru de metilen, utilizat pentru că ajută prin inversarea a ceea ce au făcut nitrații pentru moleculele care transportă oxigenul în organism.

În cazul unor concentrații de metHb de până la 30 la sută, este necesară administrarea unei soluții de 1 la sută albastru de metilen, în doza de 1-2 mg/kgcorp. Aceasta nu trebuie administrată prin injecţie subcutanată, nici intratecală (spinală). Soluţia trebuie injectată intravenos, foarte lent (într-un interval de timp de 5 minute), pentru a preveni producerea suplimentară de methemoglobină determinată de concentraţiile ridicate ale compusului la locul de administrare.

Dacă este necesar, această procedură poate fi repetată la interval de o oră, dar trebuie avută în vedere utilizarea unor doze mai scăzute; doza totală (cumulativă) nu trebuie să depăşească 4mg/kgc.
Această metodă terapeutică va avea drept rezultat regresia rapidă a simptomelor, albastrul de metilen favorizând transformarea methemoglobinei în hemoglobină, revenirea la normal și însănătoșirea completă a pacientului.
Totuși, acest tratament trebuie administrat cu precauție, deoarece, la concentrații mai mari de 7 mg/kgc, albastrul de metilen este, el însuși, un oxidant și poate duce la creșterea cantității de metHb.
De reținut faptul că albastrul de metilen este contraindicat la pacienții cu deficiențe de G6PD - poate provoaca hemoliză severă.

Acidul ascorbic este un alt antioxidant care se poate administra pacienților cu concentrații de metHb de peste 30 la sută. Însă, în absența unei terapii asociate cu albastrul de metilen și cu o oxigenare suplimentară, administrarea pe cale orală a acidului ascorbic (circa 200-500 mg) s-a dovedit a fi doar parțial eficientă. În plus, terapia cu acid ascorbic prezintă un risc potențial de apariție a calculilor renali și a hiperoxaluriei (acumularea în diferite ţesuturi ale organismului, cu precădere în rinichi, de cristale de oxalat de calciu).

Citește și Cum oprești infarctul într-un minut

Cum se poate preveni riscul expunerii la nitrați/nitriți

Nitrații pot avea beneficii pentru sănătate printr-o dietă adecvată și sunt, de asemenea, fabricați în organismul nostru pentru a ajuta la buna lui funcționare. Cu toate acestea, după cum arătam, prea mulți nitrați și nitriți în organism pot provoca efecte grave asupra sănătății.

De aceea, pentru a reduce riscul producerii unor intoxicații cu nitrați/nitriți, este bine să ținem seama de câteva recomandări.

Pentru ocrotirea sugarilor, categoria cea mai expusă intoxicațiilor cu nitrați din apă, recomandările sunt:

  • hrăniți sugarii la sân cât mai mult posibil
  • nu folosiți apă din surse neverificate pentru prepararea laptelui praf sau a oricăror alimente pentru sugari
  • utilizați apă potabilă îmbuteliată la pregătirea hranei
  • nu hrăniți sugarii mai mici de patru luni cu legume
  • hrăniți sugarii cu alimente din comerț special preparate pentru ei
  • evitați laptele de vacă.

Pentru celelalte categorii de populație:

  • evitarea consumului de apă din surse neverificate
  • reducerea din dietă a cantității de carne tratată și procesată
  • gătirea corespunzătoare a hranei (îndeosebi a preparatelor din carne procesată)
  • evitarea consumului de lapte și de produse lactate de la producători neautorizați/neverificați
  • consumarea a variate culori și tipuri de legume (patru-cinci porții/zi) și fructe (patru-cinci porții/zi), care au diferite concentrații de nitrați
  • renunțarea la fumat, deoarece este un factor favorizant pentru intoxicațiile cu nitrați.

În concluzie, după cum o dovedesc cercetările efectuate de-a lungul timpului, toxicitatea nitraților pentru om este supraestimată. Deși există o suspiciune de cancerigenitate care afectează nitratul, totuși, până în prezent, nu s-a formulat nicio certitudine în acest sens.

Numeroase studii epidemiologice - efectuate în țări precum Marea Britanie, Statele Unite, Japonia etc. -, s-au concentrat pe problema relației dintre nitrații alimentari și cancer, dar în marea lor majoritate acestea au dat răspunsuri negative. Unii cercetători sugerează chiar o corelație inversă, nitrații părând să joace un rol protector, în special împotriva infecțiilor, carcinoamelor și bolilor cardiovasculare.

Surse foto: istock

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoie de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!