Cum acționează cafeaua când o consumi?
O savurăm încet, pe îndelete, când ne servim micul dejun, în timp ce dăm un scroll pe Facebook sau pe Instagram ori ne delectăm cu ultimele filmulețe de pe TikTok, sau o bem în pripă, la birou, cert este că, pentru majoritatea, cafeaua cucerește prin aroma sa puternică, parfumul dătător de forță mentală și capacitatea de energizare. Te-ai întrebat însă ce părere are organismul tău că ți-ai început ziua cu o ceașcă de cafea?
Cu alte cuvinte, cum acționează cafeaua? Această frumoase poveste a efectelor pe care cea mai iubită băutură în societatea modernă le are asupra corpului și minții înseamnă mai mult decât a ne raporta la cum influențează cafeaua tensiunea. Iată ce călătorie cu peripeții are tovarășa dimineților noastre!
În primul rând, trebuie să știi că intră foarte repede în sânge și ajunge cât ai zice „să ne apucăm de treabă” la creier, acolo unde crește atenția, alerta și dă energie. Cafeaua se grăbește, căci știe cât e de importantă, așa că nu îi ia decât 10 minute ca să simțim cum acționează, atașându-se de receptorii de adenozină care stimulează somnul. Cafeaua diminuează însă efectele adenozinei, crește activitatea cerebrală, contribuie la o producție accelerată de adrenalină, ne oferă energie și poate îmbunătăți memoria conform studiilor. Efectele adverse sunt acelea că, atunci când bei prea multă cafea, mai ales în a doua parte a zilei, poți ajunge să suferi de insomnie cronică, conform lui Rachel Salas, profesor de neurologie la Johns Hopkins Medicine. Ține cont că rolul cafelei nu e să te odihnească – numai un somn bun face asta.
Ce s-ar putea întâmpla cu organismul tău dacă bei prea multă cafea
Cum metabolizează corpul cafeaua? Iată o altă întrebare bună. Se pare că îi ia circa 4-6 ore pentru a reduce la 50% concentrația de cafeină din corp. Totul depinde însă de rata metabolică a organismului.
Te simți atât de bine când îți sorbi cafeaua? E normal, pentru că acționează și asupra centrilor de plăcere din creier, îmbunătățind dispoziția și sinteza de dopamină. Efectul e însă mai redus în cazul celor care o consumă zilnic sau frecvent. De partea cealaltă însă, prea multă cafea poate produce anxietate și atacuri de panică și poate avea un efect nociv asupra sănătății mentale când ești deja stresat/ă.
Ce face cafeaua mai departe? Stimulează digestia, mai ales tranzitul intestinal, și ușurează eliminarea scaunelor. Când o consumi caldă, are efect de relaxare a colonului și funcții laxative, prevenind și pietrele la rinichi.
Experții spun de asemenea că poate să se joace și cu apetitul, reducându-l, deci nu e de mirare că persoanele care își încep dimineața cu o cafea nu mai au poftă de mic dejun. Stimulând termogeneza, respectiv capacitatea corpului de a produce căldură, poate să provoace și arderea caloriilor, dar nu într-un procent care să o recomande ca fiind un ajutor de seamă în lupta contra kilogramelor în plus.
Ce mai face cafeaua în organism? Poate să cauzeze un ritm cardiac mai rapid și aritmie, iritabilitate, dar și confuzie, când consumi în exces.
Este cafeaua periculoasă? Ce spun specialiștii
Înainte de a discuta despre cafea și tensiunea arterială, să descoperim care sunt riscurile ei.
Cafeaua are multe efecte pozitive și este lipsită de riscuri pentru majoritatea oamenilor atunci când e consumată în cantități mici (sub 300mg/zi). Printre efectele pozitive se numără îmbunătățirea dispoziției, a metabolismului și a performanțelor fizice și mentale, protecția de bolile cardiovasculare, risc mai mic de depresie și suicid și risc mai scăzut de cancer.
Însă cafeaua e periculoasă nu numai când abuzezi, dar și în funcție de gene, cercetările arătând că unele persoane sunt mai puțin sensibile decât altele la cafea.
Ce probleme poți experimenta? Iată ce face cafeaua!
Poate crește anxietatea. Stimulând sinteza de adrenalină, cafeaua poate să aibă efecte nocive dacă ești predispus/ă la anxietate atunci când consumi mai mult de 1000mg pe zi sau chiar în cantități moderate dacă ești sensibil/ă. S-a constatat că poate crește de asemenea nivelul de stres.
Cauzează insomnie. Atunci când consumi cantități mari de cafea, studiile au arătat că nu numai că adormi mai greu, dar este scurtată și durata somnului.
Afectează digestia. Stimulează mișcările intestinale, dar poate și să cauzeze diaree și să înrăutățească simptomele refluxului gastroesofagian. Nu provoacă însă ulcer, așa cum se credea.
Cauzează dependență. Deși nu provoacă același tip de dependență precum drogurile, iar substanța nu determină în sine astfel de efecte, poți deveni prea atașat/ă de obicei, studiile arătând că în cazul băutorilor pătimași se puteau experimenta simptome precum dureri de cap, oboseală și alte semne specifice renunțării la un drog atunci când nu mai consumau cafea pentru mai mult de 16 ore.
Te obosește. Cum? Nu e sensul său să mă facă să mă simt în putere? Ce trebuie să reții e că această băutură oferă energie pe termen scurt, iar atunci când e combinată cu lipsa de odihnă, va acutiza de fapt senzația de oboseală după ce efectele sale trec.
Te determină să urinezi frecvent. Pentru că stimulează vezica, te poate împinge să urinezi mai frecvent, la fel precum ceaiul. În cantități mari, poate crește și riscul de incontinență la adulții sănătoși, așa cum arăta un studiu cu 65000 de femei ce băuseră mai mult de 450mg zilnic.
Însă cel mai mare risc al cafelei vine de la ceea ce adaugi în ea! Dacă te-ai obișnuit să o îndulcești frecvent, să asociezi frișcă sau diverse siropuri, poți ajunge să ingerezi un număr înfricoșător de calorii goale.
Cum îți afectează cafeaua tensiunea arterială
Să trecem și la subiectul care ne interesează: cafeaua și tensiunea arterială. Cercetătorii sunt de părere că aceasta poate să cauzeze o creștere dramatică, deși de scurtă durată a tensiunii arteriale chiar și atunci când nu ai probleme. Nu se știe explicația: are ori legătură cu sinteza de adrenalină, ori cu blocarea activității unui hormon care menține arterele suficient de largi.
S-a constatat însă și că unele persoane care beau cafea în mod frecvent au devenit imune la acest efect.
U.S. Food and Drug Administration atestă faptul că aproximativ 400mg de cafea nu pun probleme de tensiune, dar dacă ești predispus/ă la valori ridicate, mai bine menține cantitatea zilnică la jumătate. Va fi de ajutor și să scazi sau chiar să eviți consumul de cafea înaintea unor activități care cresc tensiunea în mod normal, cum sunt sportul, ridicarea de greutăți sau munca fizică.
Dacă suspectezi că există o legătură negativă între cafeaua ta și tensiune, atunci e simplu: măsoară valorile înainte de ceașca ta dragă și apoi la 30-120 de minute după consum. Dacă tensiunea a crescut, atunci consultă-ți doctorul.
Conform studiilor, însă, dacă ai probleme cu tensiunea, e bine să reduci cantitatea de cafea, dar nu e necesar să o elimini de tot. 1-3 cești zilnice nu vor afecta prea tare sănătatea ta cardiovasculară.
Cafeaua fără cofeina crește tensiunea?
Dacă te gândeai să treci la cafea decofeinizată ca să scapi de problemele cu tensiunea, află că și aceasta are efecte de creștere, deși nu la fel de mari.
Conform studiilor, atunci când persoanele sănătoase consumau cafea zilnic, dar în cantități normale, prezentau creșteri de tensiune, dar în limite sănătoase, cu orice tip de cafea.
Într-o cercetare desfășurată pe durata a 12 săptămâni, cu 45 de voluntari, înlocuirea cafelei cu sortimentul fără cofeină ducea la o scădere mică a tensiunii, dar autorii studiului menționau că nu se poate încă afirma dacă pe termen lung această modificare va avea efecte pozitive asupra persoanelor cu hipertensiune.
Hipertensiunea intracraniana: simptome, diagnostic, tratament
Cafeaua și tensiunea întrețin o relație adesea contradictorie, dar dacă nu exagerezi cu consumul, nu ai motive de îngrijorare.
Urmareste-ne pe Google News
