Adevarata Stare de Bine

Carcinom ductal invaziv: cauze, simptome și tratament

Luni, 11.03.2019
de Silvia Turceanu

Ce este carcinomul ductal invaziv

Denumit uneori carcinom ductal infiltrat, carcinomul ductal invaziv (IDC) este cel mai frecvent tip de cancer de sân, reprezentând aproximativ 85% din totalul cazurilor de cancer mamar înregistrate.

Există mai multe tipuri de cancer de sân, care, în literatura de specialitate, sunt împărțite în două mari categorii:

  • noninvazive - cancerul nu s-a răspândit, rămânând în țesutul de origine (cunoscute ca stadiul 0)
  • invazive – cancere care s-au extins și la țesuturile înconjurătoare; acestea sunt cunoscute ca fiind în stadiile 1, 2, 3 și 4. Între ele se numără și carcinomul ductal invaziv.

Termenul carcinom se referă la orice formă de cancer care debutează în piele sau în alte țesuturi ce acoperă organele interne, cum este, în acest caz, țesutul mamar. Termenul ductal se referă la locul în care a apărut cancerul, respectiv canalele lactifere („conductele” care transportă laptele la mameloane).

Particula „invaziv” din denumire semnifică faptul că acest cancer s-a răspândit în țesuturile mamare înconjurătoare. Așadar, denumirea în ansamblul ei, carcinom ductal invaziv, definește o formă de cancer care a debutat în peretele canalelor lactifere și invadează celelalte țesuturi, din apropiere, ale sânului. Cu timpul, se poate răspândi în ganglionii limfatici și în alte organe și țesuturi ale organismului.

Potrivit statisticilor Societății Americane de Cancer (SAC), în fiecare an, mai mult de 180.000 de femei din Statele Unite află că au cancer de sân, majoritatea dintre ele fiind diagnosticate cu carcinom ductal invaziv.

Deși această formă de cancer poate afecta femeile la orice vârstă, ea este mai frecvent întâlnită la persoanele de vârsta a treia. Conform datelor furnizate de SAC, aproximativ două treimi dintre femeile din SUA afectate de carcinom ductal invaziv trecuseră de vârsta de 55 de ani atunci când au fost diagnosticate. De precizat, de asemenea, faptul că nu numai femeile, ci și bărbații pot fi afectați de carcinomul ductal invaziv, chiar dacă în număr mai mic.

Semne și simptome ale carcinomului ductal invaziv

Ca și în celelalte forme de cancer, la debutul bolii, simptomele carcinomului ductal invaziv nu-și fac simțită prezența. De aceea, în general, boala este descoperită doar atunci când pe o mamografie (radiografie a sânului) apare o zonă cu o configurație anormală, ceea ce îl va determina pe medic să recomande testări suplimentare.

Carcinomul ductal invaziv se dezvoltă în organism treptat, cu 8-10 ani înainte de a fi simțit la palpare sau observat la o examinare imagistică. De multe ori, primul semn al bolii este apariția pe sân a unui nodul (umflături), pe care îl poți depista tu însăți sau medicul tău, la un control de rutină. De aceea, sunt indicate controalele periodice pentru a depista boala încă din faza incipientă. În plus, e bine să cunoaștem semnele care ne-ar putea ajuta să descoperim din timp apariția acestui tip de cancer.

Potrivit Societății Americane de Cancer, oricare dintre următoarele modificări neobișnuite ale sânului poate fi un semn al cancerului mamar, inclusiv a carcinomului ductal invaziv:

- umflarea sânului, parțial sau total
- iritarea pielii sânului sau încrețirea ei
- dureri de sân
- dureri la nivelul mamelonului sau înfundarea în interior a acestuia
- roșeață, scuame și cruste sau îngroșarea pielii sânului ori a mamelonului
- secreții neobișnuite din mamelon
- o umflătură în zona subaxilară

Diagnosticarea carcinomului ductal invaziv

De obicei, diagnosticarea carcinomului ductal invaziv implică o combinație de proceduri de examinare, care includ atât testări fizice, cât și teste imagistice.

Examinarea fizică a sânilor

Când, la palparea sânilor, simți prezența unui nodul sau constați că ai unele dintre simptomele amintite mai sus, trebuie să te prezinți cât mai repede la medicul de familie sau la ginecolog. În timpul examenului fizic, acesta poate confirma prezența nodulului și, în plus, va examina starea ganglionilor limfatici subaxilari și claviculari pentru a vedea dacă există umflături sau alte modificări neobișnuite.

Mamografia

De obicei, carcinomul ductal invaziv se descoperă prin mamografie - un test prin care se obțin imagini cu raze X ale sânului. Mamogramele sunt folosite pentru a examina femeile aparent sănătoase, în scopul depistării unor eventuale semne precoce ale cancerului de sân.

Doctor care tine rezultatul unei mamografii pe tableta

Dacă medicul observă simptome tipice de cancer mamar și dacă mamografia de control dezvăluie vreo anomalie, vei fi rugată să efectuezi teste suplimentare, pentru a confirma sau a infirma diagnosticul de cancer mamar. Pentru a obține mai multe informații despre zona suspectă, ți se vor face mamografii suplimentare.

Important: mamografia trebuie să fie efectuată la ambii sâni.

Ecografia

Pentru stabilirea diagnosticului ar putea fi nevoie şi de o examinare ecografică (tehnică imagistică în care se folosesc undele sonore de înaltă frecvență), pentru a obține imagini suplimentare ale țesutului. Imaginea obținută prin acest procedeu va descoperi prezența oricărui nodul sau a altor anomalii existente la nivelul sânilor.

În principiu, dacă ai sub 35 de ani, este posibil ca doctorul să-ți recomande să faci doar o ecografie. Deoarece sânii tinerelor au o densitate mai mare, mamografia nu este la fel de eficientă pentru depistarea cancerului precum este ecografia.

Rezonanța magnetică nucleară (RMN)

Examinarea prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) a sânului este o investigație imagistică noninvazivă utilizată pentru a depista cancerul sau alte anomalii la nivelul sânilor. Prin utilizarea undelor magnetice se realizează mai multe imagini ale sânului, care apoi sunt combinate electronic, cu ajutorul calculatorului, pentru a genera o serie de imagini detaliate ale țesuturilor din interiorul sânului, oferind medicului informații cât mai amănunțite despre zona suspectă.

Biopsia

Dacă o mamografie sau rezultatele altor teste imagistice relevă elemente suspecte, medicul va dori probabil să-ți recomande efectuarea unei biopsii. Biopsia presupune recoltarea unei probe din celulele de ţesut mamar ce prezintă suspiciunea de cancer, în vederea examinării de către un patolog (un medic antrenat în diagnosticarea cancerului din probele de biopsie), pentru a se stabili dacă sunt sau nu celule canceroase. De asemenea, este posibil să fie necesară și o biopsie a ganglionilor limfatici de la nivelul axilei, pentru a vedea dacă sunt afectaţi.

Există mai multe tipuri de biopsii; metoda ce-ți va fi aplicată depinde de ceea ce medicul consideră că se potrivește cel mai bine în cazul tău. Când este posibil, el va recomanda una dintre formele mai rapide și mai puțin invazive ale biopsiei.

Aspiraţia cu acul (fine needle aspiration - FNA) este folosită pentru a testa o probă din celulele mamare sau pentru a drena un chist benign (un nodul mic cu conţinut lichid). Medicul va folosi un ac foarte mic pentru a extrage și a examina sub microscop o probă de celule, fără a îndepărta niciun fel de ţesut. Această metodă nu lasă cicatrice.

Puncţia – este cea mai frecventă metodă de biopsie și constă în recoltarea, sub anestezie locală, a unei probe de ţesut din nodulul mamar folosind un ac mare. Cum chirurgul trebuie să facă o incizie minusculă, aceasta va lăsa o cicatrice mică, abia vizibilă după câteva săptămâni. În unele cazuri, medicul ar putea fi nevoit să utilizeze ultrasunete sau mamografia pentru a ghida acul la locul potrivit (biopsie stereotactică a acului sau biopsie ghidată cu ultrasunete).

Dacă o biopsie cu acul nu dă rezultate clare, poate fi necesară o biopsie incizională, care elimină o bucată mică de țesut, pentru examinare, metoda aceasta fiind asemănătoare cu o operație. Și în acest caz, medicul ar putea avea nevoie să se ajute de mamografie sau de ultrasunete pentru a găsi locul inciziei. Aceste biopsii chirurgicale se fac numai când e nevoie, pentru a se putea stabili un diagnostic cât mai precis.

Lumpectomie

Dacă, în final, este diagnosticat carcinomul ductal invaziv, va fi nevoie de intervenții chirurgicale propriu-zise, pentru extirparea totală a țesutului canceros, împreună cu o porțiune de țesut sănătos din jurul lui (o zonă-tampon). Acest procedeu chirurgical poartă numele de lumpectomie.

Mastectomie

O mastectomie constă în ablaţia chirurgicală, parţială sau totală, a glandei mamare. Cea totală poate fi simplă (ablația sânului și evidarea ganglionilor axiali) sau lărgită (ablația sânului bolnav, a ganglionilor axilari şi a muşchiului pectoral).

Teste pentru stabilirea stadiului carcinomului ductal invaziv

Stadializarea este procesul folosit pentru a determina cât de departe s-a răspândit carcinomul ductal invaziv din locația inițială. Stabilirea stadiului cancerului se bazează pe trei informații principale:

- dimensiunea tumorii

- dacă și la câți ganglioni limfatici s-a răspândit cancerul

- dacă au fost afectate și alte părți ale corpului

În urma examenului clinic și a testelor imagistice, medicul își poate da seama dacă celulele carcinomului ductal invaziv s-au răspândit în ganglionii limfatici. Analizând unul sau mai mulți noduli limfatici axilari prelevați prin biopsie, se va determina dacă celulele canceroase au ajuns în fluxul de sânge, caz în care tratamentul va fi mult mai intens.

Pentru a stabili dacă celulele invazive ale carcinomului ductal s-au răspândit și în alte zone ale corpului, medicul poate recomada efectuarea unor teste de sânge, a unui test al funcției hepatice și a unui test pentru o substanță din sânge numită fosfatază alcalină sau ALP (în cazul persoanelor care au cancer la ficat sau la oase, ALP poate fi mai mare decât de obicei).

Pe baza rezultatelor acestor teste, precum și a unui examen fizic și a simptomelor pe care le prezintă pacientul, medicul va decide dacă mai sunt sau nu necesare teste suplimentare pentru verificarea altor zone ale corpului. De cele mai multe ori, se impune o radiografie a pieptuluiui, pentru a verifica starea plămânilor.

Între testele ce pot fi recomandate se includ:

- scanarea osoasă: fotografierea oaselor după ce pacientului i se administrează o mică injecție cu substanțe radioactive,
- tomografia computerizată (CT), scanare, ultrasunete sau IRM, folosite pentru a crea imagini ale abdomenului, ale pelvisului sau ale altor zone ale corpului;
- scanarea PET/CT: PET - tomografia cu emisie de pozitroni/ scanarea CT - o tehnologie mai nouă folosită pentru a obține imagini ale celulelor corpului. Acest test poate fi folosit dacă medicul suspectează că boala s-a răspândit și în alte părți ale corpului. După injectarea cu o substanță formată din zahăr și o cantitate mică de material radioactiv, se face scanarea, care va evidenția toate celulele canceroase din organism pe măsură ce absorb substanța radioactivă. Nu se cunoaște încă dacă PET/CT este mai bună decât alte teste necesare stadializării cancerului.

Tratamentul carcinomului ductal invaziv (IDC)

Terapiile aplicate în cazul carcinomului ductal invaziv se încadrează în două mari categorii:

  1. Tratamente locale pentru IDC: chirurgie și radioterapie; acestea tratează tumoarea mamară și zonele înconjurătoare, cum ar fi pieptul și ganglionii limfatici.
  2. Tratamente sistemice pentru IDC: chimioterapie, terapie hormonală, alte terapii. Spre deosebire de tratamentele locale, care se concentrează pe zona (sau zonele) în care a fost găsit carcinomul ductal invaziv (IDC), tratamentele sistemice implică întregul corp. Chimioterapia, terapia hormonală și terapiile țintite sunt folosite atât pentru a distruge celulele canceroase care au părăsit tumoarea inițială, cât și pentru a reduce riscul revenirii carcinomului ductal invaziv.

Chimioterapia

Atunci când carcinomul ductal invaziv are diametrul mai mare de 1 centimetru și/sau s-a răspândit în ganglionii limfatici, este recomandată chimioterapia. Când se recurge la chimioterapie după o intervenție chirurgicală, procedeul poartă denumirea de terapie adjuvantă. În situațiile în care tumora este mare sau celulele canceroase s-au răspândit în mai mulți ganglioni limfatici sau în alte părți ale corpului, chimioterapia poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a diminua efectele cancerului.

Chimioterapie

Această abordare se numește terapie neoadjuvantă. În ambele cazuri, chimioterapia va fi administrată în cicluri, de obicei cu o zi (sau zile) de tratament, urmată de o perioadă de zile „off”, fără tratament. Programul exact poate varia în funcție de medicamentul sau medicamentele utilizate. Un ciclu complet de chimioterapie durează, de obicei, între 3 și 6 luni.

Unele medicamente pentru chimioterapie sunt administrate prin perfuzie intravenoasă, direct în sânge, altele sub formă de pastile, pe cale orală; adesea sunt administrate două sau mai multe medicamente combinate. Chimioterapia dăunează celulelor canceroase, dar ea poate să deterioreze și unele dintre celulele sănătoase ale organismului, putându-se produce reacții adverse.

Câteva exemple dintre numeroasele medicamente chimioterapeutice care pot fi utilizate pentru a trata IDC sunt:

- Adriamicina (denumirea chimică: doxorubicină)
- Ellence (denumire chimică: epirubicină)
- Cytoxan (denumire chimică: ciclofosfamidă)
- Taxotere (denumire chimică: docetaxel)
- Taxol (denumire chimică: paclitaxel)
- Xeloda (denumirea chimică: capecitabină)
- Ixempra (denumire chimică: ixabepilonă)
- Metotrexat
- Fluorouracil (numit și 5-fluorouracil sau 5-FU)

Medicul și pacienta vor colabora îndeaproape pentru a stabili tratamentul chimioterapeutic cel mai potrivit. Acesta trebuie să țină seama atât de caracteristicile cancerului, cât și de orice alte carențe de sănătate pe care le are bolnava. De exemplu, dacă pacienta are un istoric de boli de inimă sau prezintă alte probleme cardiace, se vor evita medicamentele care pot afecta inima.

Teste pentru determinarea nevoii de chimioterapie

În cazul cancerului aflat în stadiu incipient, care nu s-a răspândit în ganglionii limfatici, când se administrează terapia hormonală, pacienta și medicul pot hotărî dacă este sau nu potrivită chimioterapia. De asemenea, se poate efectua un test genomic, care analizează gene din tumora canceroasă, pentru a prezice cât de mare este probabilitatea revenirii cancerului. Medicul recomandă testarea genomică și pacientelor care au carcinom ductal in situ (DCIS).

Terapia hormonală a carcinomului ductal invaziv

În situația în care cancerul este testat pozitiv pentru receptorii hormonali, se recomandă o formă de terapie hormonală. În unele cazuri de carcinom ductal invaziv în stadiu avansat, terapia hormonală poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a diminua efectele cancerului. Totuși, se întâmplă mai frecvent ca terapia hormonală să înceapă după alte tratamente, precum chimioterapia sau radioterapia.

Îngrijirea ulterioară în carcinomul ductal invaziv

După tratament, pentru urmărirea evoluției ulterioare, medicul și pacienta vor stabili un program de vizite și de examinări adecvat situației respective. Programul poate include mai multe teste și examene. Astfel, în primii 5 ani, pacienta se va prezenta la un examen fizic și un istoric medical la fiecare 4-6 luni, apoi o dată pe an. Pacienta care a suferit o operație de lumpectomie sau de reconstrucție a sânilor va face o mamografie a sânului afectat la 6-12 luni după intervenția chirurgicală, apoi, în fiecare an, o mamografie la ambii sâni.

În caz de mastectomie, se recomandă efectuarea în fiecare an a mamografiei sânului rămas. Dacă pacienta prezintă un risc crescut de dezvoltare a unui alt tip de cancer de sân, din cauza antecedentelor familiale sau în urma unui test genetic pozitiv pentru mutațiile BRCA1 sau BRCA2, medicul poate recomanda, pe lângă mamografiile anuale, efectuarea unui RMN la sân.

Dacă bolnavei i se administrează tamoxifen, se impun un examen fizic și un istoric medical efectuate de un ginecolog, în fiecare an, deoarece acest medicament poate crește riscul de cancer al uterului. Orice simptome neobișnuite (precum sângerările anormale) trebuie raportate imediat medicului care o are pe pacientă sub observație.

În cazul în care tratamentele induc menopauza precoce sau pacienta a intrat deja în mod natural la menopauză și ia un inhibitor de aromatază, nivelul mai scăzut de estrogen în organism afectatează densitatea oaselor, ceea ce va face necesară monitorizarea regulată a sănătății osoase.

Surse foto: iStock

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.6 (3)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoie de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!