Vederea este un simt extrem de important pentru fiecare dintre noi, iar cand aceasta este alterata, impactul este fizic si psihologic. In plan fizic, odata cu slabirea vederii poate aparea si cefaleea (durere de cap).
Suntem afectati in plan psihologic pentru ca ne punem intrebari despre natura afectiunii, cum o putem trata, daca ne vom pierde definitiv vederea. Afla in continuare raspunsurile la toate aceste intrebari.
Cauza anomaliilor congenitale ale nervului optic
| Ochiul este un
organ sferic ce se afla in orbita. Acesta este invelit de trei tunici
concentrice: sclera sau albul ochiului la exterior, uveea sau tunica medie,
bogata in vase de sange si in interior retina,
o structura nervoasa unde se proiecteaza imaginea.
De la nivelul retinei, informatia este transmisa la creier prin intermediul nervului optic. Acesta se formeaza la nivelul papilei optice si traverseaza uveea si sclera. In timpul dezvoltarii embrionului in uter apar unele anomalii sau malformatii. Frecvent intalnite sunt displazia congenitala de sold sau malformatiile cardiace. Trebuie sa stii insa ca printre multe altele, exista si anomalii de dezvoltare ale nervului optic. |
 |
Cele mai frecvente anomalii congenitale ale nervului optic
Colobomul papilar tipic este o anomalie ce se regaseste uni- sau bilateral, dar frecvent asimetric si in asociere cu alta malformatie numita colobom retinian. Colobomul papilar atipic este mai rar si intereseaza jumatatea inferioara a papilei, sub forma unei excavatii.
Fosetele colobomatoase sunt lipsuri in suprafata capului nervului optic si rar apar bilateral. Acestea au forma de mici depresiuni sau excavatii circulare ori ovalare.
Sindromul morning glory este o anomalie congenitala rara in care lipseste peretele scleral.
Disversiile papilare si conusurile congenitale sunt anomalii morfologice congenitale in general bilaterale si frecvent simetrice. Disversiile papilare sunt frecvent insotite de alte doua anomalii ale fundului de ochi: conusul congenital si atrofia corioretiniana formand impreuna sindromul disversiei papilare.
Aplazia papilara reprezinta absenta papilei si a nervului optic, a celulelor ganglionare si a vaselor retiniene; aceasta determina intotdeauna orbire.
Hipoplazia papilara poate fi uni- sau bilaterala, izolata sau asociata cu alte malformatii. Ea reprezinta diminuarea marimii papilei si nervului optic.
Megalopapila se defineste ca o papila optica de dimensiuni mai mari decat normalul.
Tulburarile de mielinizare sunt alte anomalii ale nervului optic. Orice nerv este inconjurat de o structura numita teaca de mielina ce ajuta la transmiterea mai rapida a impulsului nervos. Intarzierea mielinizarii nervului optic mai poarta si numele de sindrom Beauvieux.
Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.
Drusenul papilar este o malformatie cu caracter ereditar descoperita intamplator la examenul fundului de ochi. Trebuie sa stii ca oftalmologii impart drusenul in superficial sau profund.
Simptomele anomaliilor congenitale ale nervului optic
In cazul anomaliilor congenitale ale nervului optic cel mai frecvent simptom este diminuarea acuitatii vizuale si mai rar poate apare orbirea totala.
In cazul colobomului papilar apare alterarea campului vizual in functie de intinderea zonei afectate.
In fosetele colobomatoase leziunile au valori cuprinse intre 0,5 si 25 de dioptrii cu o medie de 5 dioptrii. Malformatia se poate complica cu decolarea seroasa si aparitia unei maculopatii.
Acuitatea vizuala variabila, dar mai frecvent sub 1/50 apare la persoanele ce sufera de sindromul morning glory. La nivelul fundului de ochi apare largirea papilei cu aspect normal al vaselor retiniene. Printre complicatii se poate numara dezlipirea de retina.
Disversiile papilare se manifesta prin miopie (formarea imaginii in fata retinei), in regiunea atrofiei corioretiniene si emetropie (vedere normala) in rest.
Strabismul asociat sau nu cu nistagmus apare in hipoplazia papilara. Acuitatea vizuala poate scade in aceasta malformatie pana la o simpla perceptie luminoasa.
Drusenul papilar profund da papilei un aspect de tip edematos si proemina cu 1-2 dioptrii iar modificarile campului vizual sunt datorate compresiei vasculare.
Diagnosticul in anomaliile congenitale ale nervului optic
Medicul oftalmolog este singurul care stabileste diagnosticul in aceste afectiuni. Anomaliile congenitale ale nervului optic sunt descoperite doar in urma efectuarii angiografiei cu florescenta si a ultrasonografiei.
Cand se suspecteaza diagnosticul de foseta colobomatoase se face fluoroangiografie. Aceasta releva fosete hipofluorescente in timpul fazei arteriale iar in fazele tardive, 50% devin hiperfluorescente la nivelul marginilor si apoi in intreaga foseta.
In sindromul morning glory angiografia arata o fluorescenta precoce si putin pronuntata a partii centrale a tesutului albicios care se prelungeste in timpul fazei tardive fara sa produca difuziunea colorantului. Termodensitometria permite a face diagnosticul diferential cu o tumora retiniana sau a papilei.
In hipoplazia papilara, oftalmoscopic, papila este de dimensiune redusa, inconjurata de un inel alb galbui in jurul caruia se gaseste un alt inel pigmentat.
Diagnosticul de drusen papilar se pune pe baza angiografiei fluorescentica, ecografiei si termodensitometriei.
Tratamentul in anomaliile congenitale ale nervului optic
In functie de tulburarea vizuala pe care o produc aceste anomalii, medicul oftalmolog va recomanda un anumit tip de ochelar.
Trebuie sa stii ca medicina moderna inovatoare incearca tratarea malformatiilor nervului optic prin transplant de celule stem.
Urmareste-ne pe Google News
