Lagoftalmia paralitica - simptome, diagnostic si tratament

Ce este lagoftalmia paralitica?

Orbitele sunt cavitatile osoase in care se afla si care totodata si protejeaza globii oculari. Globii oculari mai sunt protejati si de pleoape, ai caror muschi sunt inervati de catre nervul facial. Nervul facial este un nerv mixt, avand componenta senzoriala, senzitiva, motorie si autonom vegetativa.

Componenta motorie, asa cum reiese si din denumirea nervului, asigura inervatia muschilor mimicii, inclusiv a muschilor pleoapelor.

In lagoftalmie, pleoapa superioara nu mai acopera ochiul, acesta ramanand deschis si in timpul somnului. Lagoftalmia paralitica este definita ca imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial.

In paralizia centrala a nervului facial, inchiderea ochiului este posibila datorita incrucisarii fibrelor care inerveaza muschiul pleoapei. 

Cauzele lagoftalmiei paralitice

Imposibilitatea inchiderii ochiului este cauzata de lezarea componentei motorii a nervului facial. Paralizia periferica a componentei motorii a nervului raspunzator de mimica poate fi cauzata de:

- traumatisme;

- lezarea in timpul interventiilor chirurgicale din neurochirurgie, chirurgie otologica, chirurgia parotidei etc.;

- inflamatii (cel mai frecvent o complicatie a otitelor medii acute si cronice incorect tratate);

- tumori (tumora parotidiana, neurinom facial).

Paralizia periferica a nervului facial mai poate fi idiopatica (nu i se cunoaste cauza), numita si boala Charles Bell, sau poate fi mostenita de la parinti si este cunoscuta cu denumirea de sindromul Moebius sau Melkerson- Rosenthal. 

Semnele si simptomele lagoftalmiei paralitice

Paralizia unui nerv este echivalenta cu imposibilitatea de a efectua miscari voluntare. Asadar, din cauza paraliziei faciale, fanta palpebrala ramane deschisa, chiar si in incercarea de a inchide ochiul. Pleoapa superioara de partea paralizata cade sub greutatea sa, insa nu poate realiza inchiderea completa a ochiului. Globul ocular este deviat in sus si in afara, ca si cum persoana s-ar uita cu acel ochi catre unghiul extern al orbitei.

Semnele si simptomele care apar in lagoftalmia paralitica mai includ:

- intoarcerea inauntru a pleoapei inferioare, insotita de iritatia corneei si a conjunctivei (entropion);

- lacrimare patologica (epifora);

- keratita  (inflamatia corneei). 

Diagnosticul de lagoftalmie paralitica

Semnele si simptomele clinice (inchiderea partiala a ochiului, insotita de entropion, lacrimare abundenta si keratita) orienteaza diagnosticul de lagoftalmie.

Pentru confirmarea cauzei, si anume paralizia periferica a nervului facial, sunt necesare o serie de examene paraclinice:

- examen oftalmologic complet, efectuat de catre medicul specialist;

- computer tomografia cerebrala necesara pentru evidentierea leziunilor prezente la nivel cerebral  si pentru diagnosticarea cauzei care a determinat paralizia periferica a nervului facial;

- rezonanta magnetic nuclear (RMN). 

Tratamentul lagoftalmiei paralitice

Terapia lagoftalmiei paralitice depinde de varsta persoanei afectate, de gradul de deschidere a fantei palpebrale si de perspectivele de recuperare functionala.

In cazul in care lagoftalmia este discreta si perspectiva sa se recupereze exista, tratamentul consta in instilatii cu solutii protectoare pentru cornee (vitamine, lacrimi artificiale) si pansarea ochiului pe timpul noptii.

Daca lagoftalmia paralitica este mai accentuata, tratamentul include blefarorafie (sutura pleoapelor pentru a proteja ochiul). Aceasta sutura se va mentine pana cand se recupereaza muschiul pleoapei.