Pneumonia interstițială: cauze, simptome, tratament

Pneumonia interstițială: cauze, simptome, tratament

Paula Rotaru

Ce este pneumonia interstițială

Pneumonia interstițială este o afecțiune care se manifestă prin inflamarea și îngroșarea țesutului plămânilor și este, în marea majoritate a cazurilor, declanșată de o infecție bacteriană. Micile săculețe de aer (alvelolare) aflate la capătul tuburilor respiratorii din plămâni se inflamează și se umplu cu lichid, atunci când apare pneumonia, afectând respirația și oxigenarea tuturor organelor din corp.

Pneumonia interstițială reprezintă, pentru mulți pacienți, o mare necunoscută, fiind considerată, în mod eronat, o afecțiune fatală la nivelul plămânilor. În realitate, pneumonia interstițială reunește peste 200 de afecțiuni care duc la inflamarea și îngroșarea țesuturilor de susținere dintre sacii alveolari (de aer) din plămâni, ceea ce afectează respirația și, implicit, aportul de oxigen în sânge și țesuturi.

Dintre acestea, doar câteva sunt foarte severe și au un prognostic rezervat, majoritatea vindecându-se de la sine sau cu tratament medical de specialitate. De exemplu, pacienții diagnosticați cu fibroză pulmonară idiopatică, o formă de pneumonie interstițială, au o speranță de viață de 3 până la 5 ani, însă noile generații de medicamente pot ajuta la prelungirea vieții bolnavilor. Pe de altă parte, pacienții cu sarcoidoză se pot vindeca de la sine, mai ales dacă boala debutează înainte de vârsta de 40 de ani și simptomele acesteia nu se manifestă pe termen lung.

radiografie in mana unui medic

Bolile autoimune, expunerea pe termen lung la azbest (un mineral folosit la izolarea acoperișurilor) sau mucegai, fumatul, infecțiile cu virusuri, bacterii sau fungi sunt doar câteva dintre posibile cauze ale pneumoniei interstițiale. În unele situații însă, cauza rămâne necunoscută, iar simptomele sunt sau nu prezente, într-o formă mai ușoară sau mai gravă.

Află în continuare care sunt simptomele ce ar putea semnala o afecțiune inclusă în categoria pneumoniei interstițiale, cauzele ce pot determina inflamația la nivelul plămânilor, dar și analizele și metodele de tratament care se impun în astfel de situații.

Tipuri de pneumonie interstițială

Din cele peste 200 de afecțiuni care pot duce la inflamarea plămânilor, amintim doar câteva care sunt mai frecvent întâlnite. Așadar, bolile interstițiale pulmonare cuprind:

  • Azbestoza – o afecțiune declanșată de inhalarea pulberilor de azbest, care se depun pe plămâni și pot favoriza apariția multor boli pulmonare, printre care și cancerul pulmonar.
  • Bronșiolita obliterantă – afecțiune caracterizată prin inflamarea și cicatrizarea bronhiolelor, cauzată de infecții, medicamente, reacții autoimunitare sau inhalarea unor substanțe toxice (talc, oxizi de azot etc.).
  • Antracoza sau „plămânul negru” (pneumoconioza minerului la cărbune) – o boală pulmonară cauzată de inhalarea prafului de cărbune.
  • Silicoza cronică – o boală profesională întâlnită des în rândul muncitorilor din fabricile de sticlă, care sunt expuși constant la cantități mari de bioxid de siliciu liber cristalin.
  • Fibroză pulmonară cu lezarea țesutului conjunctiv – este o boală pulmonară care afectează îndeosebi pacienții diagnosticați cu sindromul Sjögren sau sclerodermie.
  • Pneumonita interstițială descuamativă – este o afecțiune pulmonară frecventă la fumători.
  • Fibroza interstițială idiopatică familială – o boală cronică de plămâni caracterizată prin îngroșarea și rigidizarea țesutului pulmonar interstitial, prezentă la mai mulți membri din familie.
  • Pneumonita de hipersensibilitate (plămân de fermier) – constă în inflamația sacilor alveolari, cauzată de inhalarea unor substanțe iritante sau cu potențial alergen (fân, paie, grâne, mucegai etc.).
  • Sarcoidoza – o afecțiune care duce la apariția unor chisturi în plămâni sau la inflamația nodulilor limfatici, a ficatului, pielii sau altor țesuturi, ca urmare a răspunsului anormal al sistemului imunitar. Infecțiile cu bacterii, în special Mycobacerium tuberculosis, virusuri sau fungi și contactul cu praf sau chimicale sunt alte cauze ale sarcoidozei.

Simptome ale pneumoniei interstițiale

Tipul de pneumonie interstițială este, cum era șide așteptat, cel care determină apariția anumitor simptome.

femeie care tuseste

Deoarece cauzele pneumoniei interstițiale sunt numeroase, simptomele pot varia. Însă există câteva manifestări comune, cum ar fi:

  • Oboseala excesivă
  • Tusea seacă
  • Scăderea în greutate
  • Cianoza (albăstrirea pielii, a unghiilor sau a vârfurilor degetelor)
  • Dispneea (respirație scurtă)

Astfel de simptome apar progresiv și se agravează pe măsură ce afecțiunea nu este tratată corespunzător. De multe ori, aceste simptome sunt evidente abia atunci când plămânii sunt afectați ireversibil. De aceea este important să mergi la medic imediat ce observi că nu respiri normal sau că obosești foarte repede, mai ales dacă nu depui un efort fizic considerabil.

Care sunt cauzele pneumoniei interstițiale

Boala pulmonară interstițială poate avea numeroase cauze. La bază, procesul de rigidizare sau inflamare a interstițiului pulmonar apare din cauza răspunsului anormal al sistemului imunitar. Atunci când organismul este expus anumitor substanțe, virusuri sau bacterii, celulele imunitare „trec la treabă”, reparând țesutul lezat, dar în anumite situații acestea se acumulează și duc la îngroșarea și cicatrizarea acestuia, în cazul de față, al alveolelor. Prin urmare, acești săculeți nu mai asigură transportul eficient al oxigenului la organe și țesuturi.

bacterii la microscop

Există numeroși factori declanșatori ai pneumoniei interstițiale, însă de multe ori cauza rămâne necunoscută.

Iată câteva dintre cauzele ce pot duce la apariția pneumoniei interstițiale:

Factori ocupaționali și de mediu

Expunerea pe termen lung la anumite toxine și poluanți poate afecta iremediabil plămânii. dintre toxinele responsabile de apariția pneumoniei interstițiale enumerăm:

  • fibre de azbest
  • praf de cărbune
  • mucegai
  • talc
  • praful eliberat de grâne
  • fum de țigară
  • siliciu
  • excrementele de animale
  • radioterapia
  • căzile cu hidromasaj

Adiminstrarea de anumite medicamente

Multe medicamente îți pot deteriora plămânii, în special

  • antibioticele
  • antiinflamatoarele
  • antiaritmicele (unele medicamente utilizate pentru a trata bătăile neregulate ale inimii, cum ar fi amiodarona (Nexterone, Pacerone) sau propranolol (Inderal, Innopran), pot dăuna țesutului pulmonar.
  • chimioterapicele (medicamentele destinate să distrugă celulele canceroase, cum ar fi metotrexatul (Otrexup, Trexall, altele) și ciclofosfamida, pot, de asemenea, să deterioreze țesutul pulmonar.

Prezența unor afecțiuni autoimune în corp

Pneumonia interstițială poate apărea, de asemenea, din cauza unor bolilor autoimune cum ar fi:

  • lupus
  • artrita reumatoidă
  • sclerodermia
  • sindromul Sjögren
  • sarcoidoza
  • dermatomiozita
  • polimiozita
  • boala mixtă a țesutului conjunctiv
  • vasculita.

Lista substanțelor și a afecțiunilor care pot duce la o boală pulmonară interstițială este lungă. Chiar și așa, în unele cazuri, cauzele nu sunt niciodată găsite. Tulburările fără o cauză cunoscută sunt grupate sub eticheta pneumoniilor interstițiale idiopatice, dintre care cele mai frecvente și letale sunt fibroza pulmonară idiopatică.

Factori de risc în apariția pneumoniei interstițiale

Poți fi mai predispus/ă să faci pneumonie interstițială în funcție de:

  • vârstă – pneumonia interstițială apare în special la adulți, dar și copiii pot dezvolta această afecțiune. Citește mai multe despre pneumonia interstițială la copii: cauze, simptome, tratament.
  • lucrezi într-un mediu în care ești expus anumitor substanțe toxice – minerii, fermierii și cei care lucrează în construcții inhalează toxine sau diverse particule care se pot depune pe plămâni, favorizând apariția pneumoniei interstițiale;
  • suferi de boala de reflux gastroesofagian – dacă ai această afecțiune și nu o tratezi, prezența ei în corp poate crește riscul de pneumonie interstițială;
  • fumezi;
  • urmezi un tratament pentru vindecarea cancerului bazat pe radioterapie sau chimioterapie.

Pneumonia interstițială - complicații

Bolile pulmonare interstițiale pot conduce la apariția unor probleme majore de sănătate, cum ar fi:

  • hipertensiunea pulmonară (o afecțiune cu prognostic vital redus, ce constă în creșterea presiunii vaselor de sânge din plămâni)

Spre deosebire de hipertensiunea arterială sistemică, această afecțiune afectează numai arterele din plămâni. Hipertensiunea pulmonară se declanșează atunci când țesutul cicatricial sau nivelurile scăzute de oxigen blochează cele mai mici vase de sânge, limitând astfel fluxul sanguin în plămâni. Aceasta, la rândul său, crește presiunea în interiorul arterelor pulmonare. Hipertensiunea pulmonară este o boală gravă care se înrăutățește cu pași repezi.

  • infarctul de ventricul drept sau insuficiența respiratorie (cauzată de nivelul scăzut de oxigen).

Această afecțiune gravă apare atunci când camera inferioară dreaptă (ventriculul drept) al inimii - care are mai puțin țesut musculară decât stânga - trebuie să pompeze mai tare decât de obicei pentru a ajuta la mutarea sângelui prin arterele pulmonare obstrucționate. În cele din urmă, ventriculul drept cedează, din cauza efortului suplimentar depus. Aceasta este adesea o consecință a hipertensiunii pulmonare.

  • insuficiența respiratorie 

În stadiul final al bolii pulmonare interstițiale cronice, insuficiența respiratorie apare atunci când nivelurile scăzute de oxigen din sânge, împreună cu presiunile aflate în creștere în arterele pulmonare și ventriculul drept cauzează insuficiență cardiacă.

Cum se stabilește diagnosticul de pneumonie interstițială

Boala pulmonară interstițială poate fi dificil de diagnosticat, deoarece alte afecțiuni se manifestă similar. Așadar, medicul trebuie să stabilească diagnosticul de pneumonie interstițială prin investigații amănunțite și excluderea altor boli din context.

detaliu cu mana medicului care scrie

În acest sens, va recurge inițial la un examen clinic, care cuprinde:

  1. examinarea fizică a pacientului
  2. măsurarea funcțiilor vitale
  3. adresarea unui set de întrebări, precum:
  • „Simptomele se manifestă permanent sau doar în anumite condiții?”
  • „Ai fost expus recent la anumite substanțe toxice?”
  • „Ai rude sau prieteni care prezintă simptome similare?”
  • „Ai în familie cazuri de boli pulmonare?”
  • „Fumezi sau ai fumat? Câte țigări fumezi zilnic? Obișnuiești să stai în preajma fumătorilor?”
  • „Ai fost diagnosticat cu vreo boală? Urmezi un tratament medical?”
  • „Ai simptome de reflux gastroesofagian, cum ar fi arsuri la stomac?”

După această evaluare, medicul ar putea recomanda efectuarea unor analize, cum ar fi:

  • hemoleucograma completă – un test de sânge care indică numărul de globule roșii (eritrocite) și albe (leucocite) din sânge, valoarea hemoglobinei, procentul de globule roșii, media globulară a hemoglobinei, concentrația medie a hemoglobinei și numărul de trombocite;
  • spirometria – o metodă neinvazivă și precisă de apeciere a funcției pulmonare, care măsoară cum și cât respiri;

femeie care face spirometrie

  • oximetria – o metodă de fotodiagnostic utilizată pentru monitorizarea arterială a saturației de oxigen din sânge;
  • tomografia computerizată a toracelui – depistează anomalii la nivelul plămânilor, inimii sau esofagului;
  • ecocardiograma – analiză care evidențiază afecțiunile inimii ce pot avea un impact negativ și asupra plămânilor;
  • bronhoscopia – o intervenție prin care medicul folosește un tub subțire pentru a examina plămânii și căile aeriene (de asemenea, în timpul bronhoscopiei, pot fi prelevate mostre de țesut sau pot fi îndepărtate tumori de mici dimensiuni);
  • lavajul bronhoalveolar – o metodă minim invazivă ce permite recoltarea celulelor, particulelor minerale, agenților patogeni și a componentelor solubile din bronhiolele și alveolele pulmonare;
  • biopsia pulmonară – este un procedeu invaziv, care prezintă numeroase complicații, dar deseori este singura cale de a obține informații relevante și suficiente pentru a stabili un diagnostic precis.

Tratamentul pneumoniei interstițiale

Metodele de tratament depind de tipul de pneumonie interstițială relevat în urma analizelor și de simptomele resimțite de pacient. De exemplu, fibroza pulmonară se ține sub control cu ajutorul antiinflamatoarelor, care blochează răspunsul sistemului imunitar și încetinesc evoluția bolii. În cazurile grave de fibroză chistică sau hipertensiune pulmonară, transplantul pulmonar este singura soluție salvatoare, dar nu este lipsită de riscuri, nu prezintă 100% rată de succes și găsirea unui donator compatibil poate dura luni sau chiar ani, timp pe care bolnavul nu îl are la dispoziție. Transplantul pulmonar este contraindicat la pacienții fumători, cei cu sarcoidoză sau cu alte probleme de sănătate grave (cancer, HIV, hepatita B sau C, insuficiență renală, cardiacă sau hepatică).

Terapia cu oxigen poate ajuta la echilibrarea nivelului de oxigen din sânge, ameliorând, în același timp, simptomele pneumoniei interstițiale.

femeie care mediteaza

Reabilitarea pulmonară este o altă metodă de tratament adjuvant în pneumonia interstițială. Aceasta presupune o abordare multidisciplinară a pacientului, cu ajutorul unei echipe formate din medic pneumolog, asistente, nutriționiști, kinetoterapeuți și psihologi. Programul de reabilitare este individualizat pentru fiecare pacient și presupune exerciții fizice în funcție de capacitatea de efort, tehnici de respirație care ajută la îmbunătățirea funcției pulmonare, sprijin psihologic și consiliere nutrițională.

Metode prin care poți preveni sau ameliora afecțiunile pulmonare

Chiar dacă tratamentele pot împiedica evoluția bolilor pulmonare, este esențial să le completezi cu un stil de viață sănătos, din care să nu lipsească exercițiile fizice și alimentația echilibrată. Renunță la fumat și evită să stai în preajma fumătorilor, pentru că fumul de țigară îți distruge nu doar plămânii, ci și alte organe importante, precum ficatul, pielea, uterul și organele genitale.

Nu în ultimul rând, vaccinează-te! Vaccinul pneumococic, disponibil din acest an și în România, poate preveni boli grave, precum pneumonia, gripa, meningita pneumococică, otita și septicemia.

Surse foto: iStock

Articolul urmator
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
Keratoza pilară: cauze, simptome și tratament
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?
Incepe quiz
De ce tratament ai nevoie în funcție de tipul de ten?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.2 (17)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.