Agorafobia - simptome, diagnostic si tratament
Cuprins
- Simptomele agorafobiei
- Factorii de risc pentru agorafobie
- Evolutia agorafobiei
- Diagnosticul agorafobiei
- Tratamentul agorafobiei
Caile mintii omenesti au fost si vor fi misterioase. Multe persoane se tem de spatiile inchise. Exista si unele care dezvolta o teama patologica fata de spatiile deschise si chiar parasirea casei. Aceasta boala se numeste agorafobie si poate fi insotita de serioase atacuri de panica .
Simptomele agorafobiei
Agorafobia este definita prin evitarea si frica de situatii sau spatii din care iesirea ar putea fi dificila sau un eventual ajutor nu ar fi disponibil in caz de nevoie. Ca urmare a acestor temeri, persoanele agorafobice evita iesirile in afara casei si nu pornesc neinsotite in calatorii.
Formele moderate ale bolii determina doar limitari ale stilului normal de viata. In cazurile severe, bolnavul refuza categoric parasirea domiciliului, mai ales in conditii de solitudine.
Factorii de risc pentru agorafobie
- atacuri de panica
in antecedente;
- sexul feminin;
- venit si educatie
deficitare;
- statuturile de vaduv(a),
despartit(a), divortat(a);
- sindromul de
intestin iritabil (afectiune caracterizata prin crampe, balonari, gaze si
modificarea tranzitului intestinal) sau astmul;
- alcoolismul.
De multe ori, agorafobia este asociata cu tulburari generalizate de anxietate (stare permanenta de tensiune psihica, iritabilitate, lipsa de incredere in propria persoana) sau tulburari de anxietate sociala.
Evolutia agorafobiei
|
 |
Diagnosticul agorafobiei
Specialistii privesc aceasta boala ca o afectiune ce insoteste unele tulburari de panica sau simptome asemanatoare celor din cursul starilor de panica.
Medicul specialist psihiatru va adresa cateva intrebari pacientului pentru a stabili ca anxietatea bolnavului este cu adevarat rezultatul fricii de a se gasi intr-o situatie din care nu poate iesi, sau ar face-o cu dificultate si jena.
Tratamentul agorafobiei
Psihoterapia este tratamentul de baza, iar cea mai eficienta forma a sa ar fi terapia cognitiv-comportamentala. Aceasta se axeaza pe diminuarea gandurilor si actiunilor negative, care favorizeaza anxietatea.
Prin terapia de expunere, pacientul isi imagineaza sau creeaza situatiile care ii cresc anxietatea agorafobica, pentru a invata cum si-o poate controla.
Exista si terapii medicamentoase, utilizate in stransa legatura cu cele pentru tulburarile de panica.
Asadar, nu ignorati semnele agorafobiei. Activitatile zilnice se desfasoara de cele mai multe ori in afara caminului, iar scurtele calatorii sunt cele care ne incarca bateriile dupa o saptamana plina de munca. Fiecare este unic, dar daca aceste simte iesiri sunt cosmaruri pentru voi, nu incercati sa ascundeti asta in fata cunostintelor si, cel mai important, fata de voi inseva.
Bibliografie:
-
Benjamin J. Sadock, Virginia A. Sadock. Kaplan &
Sadock's Comprehensive Textbook of Psychiatry (2 Volume Set). Lippincott
Williams & Wilkins Publishers, 7th edition. 2000
- http://www.medicinenet.com
Urmareste-ne pe Google News
