Demența este una dintre bolile mintale care pot pune stăpânire pe creierul tău dacă nu dormi suficient sau, din contră, dacă dormi prea mult. Este esențial să te asiguri că timpul petrecut în pat este unul de calitate și că te odihnești suficient în acel interval de 6-8 ore pe care îl recomandă specialiștii. Dacă dormi mai mult sau mai puțin, există șanse să te confrunți cu probleme serioase în timp.
Conform statisticilor, China e pe primul loc în topurile care vizează numărul de persoane cu demență. Cel puțin 6% dintre adulții în vârstă sau una din 20 de persoane cu vârsta de 60 de ani sau peste 60 trăiesc cu o astfel de tulburare degenerativă. Cu toate acestea, cele mai multe cercetări privind somnul și tulburările cognitive au fost făcute pe oamenii din America de Nord și Europa.
Primul studiu pe care îl vom analiza este „Examinarea deficienței și a tulburărilor de somn și a riscului lor pentru demența incidentă și mortalitatea din toate cauzele la adulții în vârstă de-a lungul a 5 ani în Statele Unite ale Americii”. În perioada 2013 – 2014, cercetătorii de la Harvard Medical School au studiat în jur de 2.800 de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste 65 de ani și au descoperit că acelea care au dormit mai puțin de cinci ore pe noapte au de două ori mai multe șanse de a dezvolta demență și de două ori mai multe șanse de a muri. În schimb, oamenii care au dormit de la șase până la opt ore pe noapte au fost mai feriți de aceste riscuri. În studiu s-au analizat și caracteristicile demografice, inclusiv vârsta, starea civilă, rasa, educația, condițiile de sănătate și greutatea corporală.
Într-un alt studiu, alți cercetători din Europa (inclusiv Franța, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda) au examinat aproape 8.000 de participanți și au descoperit că somnul constant de șase ore sau mai puțin la vârsta de 50, 60 și 70 de ani a fost asociat cu o creștere procentuală a riscului de apariție a demenței, în comparație cu o durată normală de somn de șapte ore. Potrivit Harvard Health Publishing, vârsta medie a diagnosticului de demență a fost de 77 de ani. Acest studiu a vizat, de asemenea, factorii socio-demografici, comportamentali, cardiometabolici și de sănătate mintală, deși majoritatea participanților erau albi, mai educați și mai sănătoși decât populația generală.
În sursă se menționează unii dintre participanți au avut durata de somn măsurată în mod obiectiv, cu ajutorul unui accelerometru (un dispozitiv care le-a urmărit somnul folosind mișcările corpului și care a confirmat datele chestionarului). Chiar dacă nu există dovezi care atestă în proporții de 100% legătura dintre somnul de slabă calitate și apariția bolilor mintale, experții au acum ceva mai multe piste care arată că somnul prost poate crește riscul de demență în 25 de ani sau mai mult în viitor.
Specialiștii confirmă: laptele cald poate avea efect de somnifer
Și un interval de somn mai lung de 8 ore este un pericol pentru organism și, mai ales, pentru creier. Asta înseamnă că persoana în cauză nu se poate odihni în decurs de 8 ore, timp mai mult decât necesar. Poate fi un prim semnal care dezvăluie că există ceva care nu funcționează așa cum ar trebui. De asemenea, insomnia sau somnul agitat pot reprezenta alți factori de risc.
În Us Time Post este analizat un alt studiu realizat pe parcursul a zece ani pe 6.284 de persoane cu vârsta de 65+. În document apare următoarea constatare: oamenii cărora le era greu să adoarmă sau care luau somnifere au avut mai multe șanse să dezvolte demență.
Cu toate acestea, experții au observat și ceva neașteptat. Se pare că dificultatea de a adormi din nou după o trezire bruscă pe timpul nopții reduce riscul de îmbolnăvire, dar nu s-a găsit explicația acestui fapt.
Iată ce a declarat, potrivit sursei menționate anterior, Dr. Roger Wong, care a condus studiul din SUA:
„Ne așteptam ca insomnia la începutul somnului și utilizarea somniferelor să crească riscul de demență, dar am fost surprinși să constatăm că insomnia reduce riscul de demență. Rezultatele noastre subliniază importanța luării în considerare a antecedentelor de tulburări de somn atunci când se evaluează profilul de risc de demență pentru adulții în vârstă. Sunt necesare cercetări viitoare pentru a examina alte măsuri ale tulburărilor de somn folosind un eșantion longitudinal național... și modul în care anumite caracteristici sociodemografice pot interacționa cu tulburările de somn pentru a influența riscul de demență. Adulții în vârstă dorm puțin din cauza unei varietăți de preocupări. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine cauzele și manifestările acestora și pentru a limita consecințele pe termen lung.”
Un alt studiu efectuat în rândul populației de persoane în vârstă din China rurală a stabilit o legătură între somnul prelungit sau dormitul devreme și riscul crescut de demență. Cercetarea apare în Journal of the American Geriatrics Society și a fost publicată pe 21 septembrie 2022, ceea ce înseamnă că se numără printre cele mai recente.
Observatorii au constatat și că, în cazul celor care nu au dezvoltat demență în timpul studiului, a existat totuși un grad de declin cognitiv asociat cu somnul prelungit și cu orele de culcare timpurii. Totuși, această constatare particulară a fost evidentă doar la persoanele în vârstă de 60-74 de ani și la bărbați.
Pe parcursul mai multor luni în 2014, cercetătorii au efectuat examinări clinice, interviuri personale și teste de laborator la 3.274 de subiecți cu vârste de 60+. Un total de 1.982 de supraviețuitori din acest grup de referință au participat la o examinare ulterioară în 2018. Oamenii de știință au studiat modelele de somn atât la momentul inițial, cât și la cel ulterior.
Ei s-au uitat la următoarele caracteristici:
- TIB (timpul petrecut în pat)
- ora de culcare
- ora de somn intermediară (mediana dintre ora de culcare și ora de trezire, pentru a reprezenta faza circadiană)
- latența somnului (timpul, în minute, necesar pentru a adormi noaptea)
- eficiența somnului (proporția de timp petrecut dormind în pat).
Apoi, cercetătorii au folosit criteriile din „Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale” (DSM-IV) pentru a diagnostica demența.
Riscul de apariție a bolii a fost cu 69% mai mare în cazul persoanelor care au dormit peste 8 ore, față de cele care au dormit 7-8 ore. De asemenea, riscul a fost de două ori mai mare și pentru aceia care s-au culcat înainte de ora 21:00, în loc să o facă la ora 22:00 sau mai târziu.
Dr. Michal Schnaider-Beeri este director al Centrului Joseph Sagol pentru Cercetare în Neuroștiințe de la Centrul Medical Sheba din Ramat Gan, Israel și profesor de psihiatrie la Școala de Medicină Mount Sinai din New York. El a observat că asocierea puternică a somnului cu declinul cognitiv apare mai ales la bărbați.
„Anumite tulburări de somn, cum ar fi apneea de somn, [care este] răspândită la bărbați, ar putea fi o parte a explicației.”, a spus ea.
Concluzii pe care le putem trage în urma analizării studiilor de mai sus
- Nu trebuie să adormim înainte de ora 21:00, dar nici mult mai târziu de ora 22:00
- Dacă simțim că ne este greu să adormim, ar trebui să căutăm metode de relaxare, dar nu să apelăm la somnifere
- Trebuie să avem un program strict când vine vorba de somn – să nu dormim nici prea mult, dar nici prea puțin
- 6-8 ore de somn pe noapte sunt suficiente
Atenție! Aceste lucrări nu sunt folosite ca exemplu în medicină, fiindcă sunt doar observații ale unor cazuri particulare (anumite populații/grupuri de persoane cu vârste apropiate și obiceiuri asemănătoare). Sunt, pur și simplu, concluzii trase în urma observării și interpretării unor chestionare. Asta înseamnă că nu toți oamenii care dorm puțin sau mult vor avea probleme cognitive când vor ajunge la vârste înaintate.
Depinde numai și numai de tine dacă privești parte plină a paharului și dacă încerci să extragi învățăturile esențiale din rândurile de mai sus. E suficient să înțelegi că trebuie să ai un stil de viață sănătos și să acorzi o atenție deosebită somnului tău.
Gata, este oficial. Dușurile calde pot preveni insomniile, spun studiile
Urmareste-ne pe Google News
