Simptome că ai o cădere nervoasă

De multe ori, ai simțit că ești pe punctul de a face o cădere nervoasă din cauza stresului? Termenul este folosit deseori în situațiile-limită, când nu mai putem face față suprasolicitării. Află ce înseamnă să ai o cădere nervoasă, de ce apare și care sunt simptomele sale!
Cuprins
- Ce înseamnă cădere nervoasă?
- Cauzele unei căderi nervoase
- Semne că ai o cădere nervoasă
- Depresie și anxietate
- Dormi prea mult sau prea puțin
- Oboseală
- Modificarea apetitului
- Durere fizică și confuzie
- De ce apare starea de nervozitate fără motiv
- Remedii naturiste pentru căderea nervoasă
Ce înseamnă cădere nervoasă?
Căderea nervoasă nu este o boală psihică, ci o situație în care nu mai putem funcționa normal, din cauza stresului. O persoană care suferă o cădere nervoasă se simte atât de depășită de situație, încât devine incapabilă să-și ducă la bun sfârșit activitățile zilnice. Nu poate să lucreze sau să meargă la școală, nu poate să aibă grijă de familia sa, dar nici să facă lucrurile mici și banale, precum igiena personală. Deși afecțiunea nu este diagnosticată oficial ca o problemă de sănătate mintală, ea poate avea un impact grav și negativ asupra vieții atât a persoanei afectate, cât și familiei acesteia.
În general, o cădere nervoasă este temporară, dar acest lucru nu înseamnă că nu este o problemă gravă. De obicei, ea ar trebui tratată ca o criză de sănătate mintală, fiind nevoie de o evaluare psihologică pentru a determina dacă există o boală mintală subiacentă care trebuie diagnosticată și tratată.
Persoanele care suferă de o cădere nervoasă pot necesita internare temporară într-o unitate de tratament, urmată de terapie continuă, medicamente și modificarea stilului de viață, cu includerea mai multor strategii împotriva stresului și tehnici de relaxare.
Cauzele unei căderi nervoase
Cauzele unei căderi nervoase sunt diverse, de la grijile legate de bani la o dezamăgire în dragoste sau pierderea cuiva drag.
În general, cel mai important factor de risc pentru o cădere nervoasă este o acumulare de stres, presiune și anxietate. În timp ce o persoană poate experimenta o creștere lentă a stresului, alta se poate confrunta brusc cu o situație foarte stresantă care declanșează o criză. Câteva exemple de stres și situații care pot duce la o cădere nervoasă includ:
- O presiune și stres puternice la locul de muncă, unde există multe responsabilități profesionale
- Presiunea și responsabilitățile academice
- Îndatoririle de familie care devin copleșitoare ( de exemplu îngrijirea unui părinte în vârstă sau unui membru al familiei cu handicap)
- Asumarea prea multor responsabilități
- Un divorț sau pierderea copiilor într-un proces de custodie
- Un deces în familie
- Pierderea unui loc de muncă sau diverse probleme financiare
- O experiență traumatizantă, precum abuzulfizic sau psihic
Semne că ai o cădere nervoasă
Manifestările unei căderi nervoase diferă de la o persoană la alta, însă există și simptome specifice, ușor de observat.
Iată care sunt semnele ce pot indica această stare extrem de neplăcută:
Depresie și anxietate
Dacă simți frecvent nevoia să plângi sau chiar ai destul de des episoade în care izbunești pur și simplu în lacrimi, ești pe punctul de a avea o cădere nervoasă. De asemenea, „este posibil să-ți pierzi brusc încrederea și stima de sine sau să ai un sentiment de vinovăție, explică Erin Engle”, profesor de psihologie la Universitatea Columbia.
Dormi prea mult sau prea puțin
Schimbarea obiceiurilor legate de somn este un alt indiciu că te apropii de o cădere nervoasă. Uneori, somnul devine un refugiu și s-ar putea să dormi extrem de mult, să simți mereu această nevoie. Și opusul este posibil. Multe persoane care ajung la limită încep să aibă insomnii, stau treze nopțile și „rumegă” la nesfârșit diferite probleme, pentru care nu există rezolvare. Deci, ai grijă dacă observi și la tine această schimbare în programul de odihnă.
Oboseală
Oboseala cronică, extremă, apare din cauza stresului care suprasolicită întreg organismul. Te vei simți mai slăbită, îți va fi foarte greu să faci activități simple, care înainte nu ridicau probleme. În plus, nu te mai poți bucura de activitățile care în trecut îți făceau plăcere. Printre acestea se numără și sexul, prin urmare scăderea libidoului este un semn că vei avea o cădere nervoasă.
Modificarea apetitului
Stresul produce un hormon specific, cortizolul, care va stimula pofta de alimente foarte dulci și nesănătoase. Totodată, îți vei pierde interesul pentru un stil de viață echilibrat, nu vei mai găti meniuri sănătoase și nu vei mai avea grijă de tine. Este însă posibil să apară și fenomenul opus: să îți pierzi pofta de mâncare.
Durere fizică și confuzie
Din cauza stresului, pot să apară inclusiv dureri fizice intense. Cele mai frecvente sunt durerile de cap și de stomac. Pot să apară însă și tulburări de tranzit intestinal, de exemplu constipație sau diaree. În același timp, nu te mai poți concentra, nu mai gândești limpede, ești indecisă, dezorientată și poți avea inclusiv pierderi de memorie.
De ce apare starea de nervozitate fără motiv
Toată lumea se confruntă la un moment dat cu un nivel ridicat de stres, însă nu toți oamenii au o cădere nervoasă, ci doar cei care nu au capacitatea de a face față stresului. Totuși, și persoanele care știu cum să gestioneze stresul pot ajunge la un punct în care presiunea este prea mare, doar că în cazul lor trebuie să se acumuleze mai mult stres.

Unele persoane sunt mai vulnerabile la anxietate și nervozitate accentuată și, prin urmare, la o cădere nervoasă. În general, oamenii perfecționiști, care își doresc o performanță ridicată în tot ceea ce fac și își asumă multe responsabilități sunt mai predispuși la o cădere nervoasă. În aceeași categori de risc se numără și:
1.Persoanele care simt nevoia de a deține controlul și nu dau responsabilități altora
2.Cei care au o viziune pesimistă asupra vieții în general
3.Oamenii care nu au o viață socială activă și nu au relații apropiate
4. Persoanele care apelează la metode nesănătoase de gestionarea a stresului (droguri, alcool, mâncatul excesiv pe fond nervos, etc)
5. Persoanele cu o boală psihică netratată
6.Persoanele cu un stres foarte mare la locul de muncă (oamenii care nu se simt apreciați la job, au relații dificile cu colegii sau șefii, au așteptări nerealiste de la job, lucrează prea mult și nu dorm suficient, etc)
Remedii naturiste pentru căderea nervoasă
Tratamentul pentru o cădere nervoasă depinde de starea persoanei și gravitatea problemei. Poate fi nevoie de consiliere individuală, terapie de grup, terapie de familie, terapie cognitiv-comportamentală sau o altă formă de psihoterapie. În unele situații, vor fi recomandate medicamente psihotrope, cum ar fi antidepresivele, stabilizatorii de dispoziție și antipsihoticele.
Schimbarea stilului de viață este unul dintre cele mai importante lucruri pe care o persoană le poate face pentru a-și reveni după o cădere nervoasă și pentru a preveni o cădere viitoare. Acest lucru implică analizarea factorilor de risc care au condus la cădere și găsirea modalităților de a le schimba. De exemplu, va fi nevoie să lucreze mai puțin, să meargă mai devreme la culcare și să-și facă mai mult timp pentru a socializa cu prietenii și familia.
De asemenea, exercițiile fizice, dieta sănătoasă aromaterapia și meditația pot fi de folos pentru a reduce stresul și anxietatea. Iată care sunt principalele remedii naturiste recomandate în aceste situații:
1. Magneziu
Mai multe studii au arătat că magneziul poate ajuta la reducerea anxietății și preveni o cădere nervoasă, de aceea fie îl iei din alimente, fie din suplimente.
Magneziul se găsește în alimente precum:
- Migdale
- Fasole neagră
- Caju
- Ciocolată neagră
- Spanac
- Grâu integral
- Quinoa
Dacă preferi suplimentele, vorbește cu un medic pentru a vedea care este doza zilnică recomandată.
2. Vitamina D
Vitamina D este legată de nivelurile de serotonină, hormonul care stimulează starea de spirit, ajută la concentrare și la inducerea stării de calm. Unele cercetări au găsit o legătură între tulburările de anxietate, depresie și deficitul de vitamina D, astfel că este cazul să-ți faci o analiză de sânge pentru a stabili dacă ai o valoare normală din această vitamină. Dacă ai deficit, îți poți crește nivelul de vitamina D petrecând mai mult timp în aer liber la soare, mâncând pește gras, alimente fortificate sau luând un supliment.
3. Vitamina B

Nutrienții din vitamina B lucrează împreună pentru a oferi mai multe beneficii pentru sănătate. Vitaminele B pot fi benefice pentru a face față anxietății, deoarece ajută corpul să proceseze răspunsul la stres. În general, poți obține suficiente vitamine B prin dietă, însă poate fi nevoie și de suplimente.
4. Suplimente cu L-teanină
În lista de ingrediente ale medicamentelor anti-anxietate, se poate regăsi L-teanină, un aminoacid care poate avea un efect benefic anti-anxietate. L-teanina poate fi găsită în ceaiul negru și verde.
5. Terapii alternative și meditația
Terapiile alternative pot contribui la reducerea anxietății, iar cele mai populare sunt: acupunctura, aromaterapia, terapia cu animale sau terapia prin muzică. De asemenea, practicarea regulată a meditației te poate ajuta să-ți controlezi emoțiile, să depășești stresul și să previi o cădere nervoasă.
Așadar, o cădere nervoasă îți poate afecta viața în mod negativ.Ai grijă de tine și încearcă să reduci pe cât posibil stresul! Fă mișcare, găsește-ți un hobby, mănâncă sănătos și discută cu cineva apropiat sau un specialist despre problemele pe care le întâmpini!
Vezi și Vârsta potrivită pentru performanță pe toate planurile



Surse foto: iStock, Pixabay.com, Pexels.com
Surse articol: Talkspace.com, Verywellmind.com