Hematomul subdural - simptome, diagnostic, tratament
Cuprins
- Cauzele aparitiei hematomului subdural
- Simptomele hematomului subdural
- Stabilirea diagnosticului hematomului subdural
- Tratamentul hematomului subdural
- Prognosticul hematomului subdural
- Complicatiile care pot sa apara la hematomul subdural
Cauzele aparitiei hematomului subdural
Cel mai frecvent un traumatism cranio-cerebral este responsabil de aparitia unui hematom subdural, o astfel de leziune aparand in cazul accidentelor rutiere, agresiunilor sau caderilor de la inaltime.
Aparitia hematomului subdural mai poate fi determinata si de:
- medicatia anticoagulanta: heparina, warfarina
- coagulopatii
- postchirurgical: craniotomii
- anevrisme intracraniene, malformatiile arterio-venoase
- sindromul bebelusului scuturat
- necunoscute: rar
Formarea colectiei sanguine se poate explica prin:
- sangerare produsa intr-fo zona lezata ca urmare a unui traumatism
- ruptura unui hematom intraparenchimatos care afecteaza cortexul cerebral si se revarsa in spatiul subdural
- ruptura unor malformatii vasculare meningo-cerebrale, sau a unui anevrism
- in cadrul coagulopatiilor
Marimea hematomului depinde de volumul hemoragiei iar dezvoltarea unui edem cerebral va favoriza stoparea hemoragiei. Sangele este revarsat pe o suprafata mare a creierului, ceea ce favorizeaza aparitia hipertensiunii intracraniene datorita comprimarii creierului.
Clasificarea HSD cuprinde:
- HSD acut se manifesta in primele 3 zile dupa un traumatism, este format din cheaguri de consistenta gelatinoasa de culoare rosietica si putin sange lichid
- HSD subacut se manifesta intre 3-21 de zile dupa traumatism si este format din cheaguri gelatinoase si o cantitate mai mare de sange
- HSD cronic apare dupa 3 saptamani de la un traumatism si este format dintr-o capsula ce contine colectia sanguina
Simptomele hematomului subdural
Hematoamele subdurale acute apar in 1.5% din cazurile de traumatisme cranio-cerebrale si sunt localizate mai ales la nivel frontal si temporal.
Simptomele care apar depind de intensitatea si de gravitatea leziunilor cerebrale. Tabloul clinic care apare in cazul unui HSD acut este urmatorul: existenta unui traumatism cranio-cerebral cu alterarea imediata a starii de constienta. Apare fie o scurta pierdere a starii de constienta fie, in cazurile grave, o afectare profunda a starii de constienta. In acesta perioada apar:
- deficite motorii
- crize convulsive focalizate sau generalizate
- modificari ale pupilei
- afazie (pierderea totala sau partiala a capacitatii de vorbire)
- pareza de nerv oculomotor
- cefalee (durere de cap)
- varsaturi
- ameteli
- tulburari de personalitate
Perioada de remisie este de regula scurta (cateva ore), poate fi mascata de persistenta cefaleei, ametelilor, alterarea starii generale. In formele supraacute (coma de 2-4 ore) perioada de remisie poate lipsi, agravarea survenind rapid.
Perioada de agravare se manifesta prin:
- alterarea profunda a starii de constienta, cu coma si afectarea grava a trunchiului cerebral in stadiile avansate
- semne neurologice de focar: hemipareze (diminuare a for?ei, vitezei ?i amplitudinii mi?c?rilor voluntare într-una din jum?t??ile corpului), hemiplegii (paralizie a unei jum?t??i a corpului).
- semne oftalmologice: midriaza (dilatatie a pupilei) de aceeasi parte cu leziunea datorita compresiunii trunchiului cerebral.
Astfel cele mai importante semne si simptome ale HSD sunt:
- tulburarile constientei: pacient constient, somnolent, confuz, comatos
- fenomene de hipertensiune intracraniana: cefalee violenta, greata, varsaturi, bradicardie sau tahicardie.
- sindrom meningeal: cefalee generalizata, redoarea cefei (limitare a miscarilor articulare), fotofobie (senzatie vizuala neplacuta produsa de lumina), febra.
- sindrom neurologic focal: hemiplegii, hemipareze, afazie, pareza de nerv facial.
- tulburari vegetative: bradicardie sau tahicardie, tahipnee, varsaturi, transpiratii, tulburari sfincteriene.
HSD cronice apar cu o frecventa de 2-3% si sunt cel mai frecvent localizate la nivel frontal si parietal.
Apar dupa 3-4 saptamani pana la 2-6 luni de la un traumatism uneori minor, fiind mai frecvent la barbatii intre 50-70 de ani.
Evolutia clasica este in trei etape:
- traumatism initial cu comotie cerebrala sau contuzie cerebrala minora
- urmeaza o perioada de la 3 saptamani pana la 2-6 luni fara nici un simptom sau cu simptome minine (cefalee, ameteli, oboseala, varsaturi, tulburari de memorie)
- sindrom clinic progresiv de suferinta cerebrala, datorita interventiei unor factori favorizanti ca: efort fizic, traumatism cranio-cerebral minor, alcoolism , insolatie, infectii. In acesta perioada sunt prezente: semne de hipertensiune intracraniana (cefalee tenace si rezistenta la tratament), semne neurologice de localizare.
In afara formei clinice clasice exista si alte forme clinice: forme psihiatrice, forme meningeene, forme de tip accident vascular ischemic , forma pseudotumorala.
Evolutia in formele netratate este spre agravarea suferintei cerebrale si deces. Interventia operatorie efectuata precoce este singura care reuseste sa scada rata mortalitatii.
Stabilirea diagnosticului hematomului subdural
|
Pentru diagnostic este importanta evaluarea simptomelor si semnelor clinice pe care pacientul le prezinta si diferentierea atenta de alte afectiuni cu simptome asemanatoare hematomului subdural. Investigatiile paraclinice necesare pentru stabilirea diagnosticului pot fi:- arteriografie - electroencefalografie: indica semne de suferinta cerebrala - pneumoencefalografie: evidentiaza deplasari ale sistemului ventricular - radiografie craniana: poate evidentia o fractura de craniu - CT: pune diagnosticul de HSD si indica si varsta ematomului - RMN - hemoleucograma |
 |
Tratamentul hematomului subdural
Tratamentul hematomului subdural este unul chirurgical si consta in evacuarea continutului sanguin prin trepanatie (deschiderea cutiei craniene) cu rezectie minima de os (2/2 cm), urmata sau nu de drenaj aspirativ.
Principalele scopuri ale tratamentului chirurgical sunt asadar evacuarea hematomului, si oprirea sangerarii prin depistarea sursei de sangerare.
Rar se face abordul prin volet cranian, cand hematomul este format din cheaguri mari ce nu se pot elimina prin simpla aspiratie.
Se face tratamentul concomitent al edemului cerebral sau a colapsului cerebro-ventricular, dupa caz.
Prognosticul hematomului subdural
Mortalitatea este foarte mare, intre 50-90% dintre pacienti decedeaza. Este asftel foarte important ca pacientul sa fie operat in primele 4 ore dupa traumatism, astfel se reuseste scaderea mortalitatii pana la 30%.
Prognosticul este influentat de:
- modul de producere al traumatismului
- varsta pacientului
- presiunea intracraniana dupa tratamentul chirurgical
Complicatiile care pot sa apara la hematomul subdural
Complicatiile care pot sa apara sunt:
- decesul poate surveni in cazul unui hematom subdural care nu este tratat chirurgical
- resangerarea
- hematom extradural
- infectia plagii operatorii
Asadar, este absolut necesara prezentarea de urgenta la medic, pentru diagnosticarea corecta si tratamentul adecvat al hematomului subdural.
Bibliografie:
Neurologie clinica- Prof.Dr.F.Stefanache
Suport de curs UMF "Gr.T.Popa" Iasi
Curs de neurochirurgie -H.Aldea,A.Turliuc,N.Ianovici
Urmareste-ne pe Google News
